Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DobrogeaDigitală Rolul bibliotecilor digitale este dublu - conservarea patrimoniului documentar și accesul nediscriminatoriu la acesta
21 Nov, 2020 00:00
21 Nov, 2020 00:00
21 Nov, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
4181
Marime text
4181
Marime text
.jpg)
Trăim o criză fără precedent in istoria recentă a omenirii, iar cuvântul pandemie a intrat, din păcate, în vocabularul nostru cotidian. Schimbările în domeniul culturii și al educației sunt majore, și nu în bine. Însă, cum orice criză aduce cu sine oportunitatea unui nou început, pandemia ne obligă să facem o schimbare în modul nostru de a acționa în fața provocării, de a regândi drastic modelele de învățare.
Am aflat în ultima jumătate de an, prin experiența proprie, că tocmai în perioadele de criză și incertitudine oamenii au nevoie, mai mult ca oricând, de surse de informație în care să poată avea încredere. Situația creată de pandemia de COVID- 19 ne-a demonstrat, încă o dată, rolul deosebit de important al bibliotecilor, al celor digitale în particular, în viața noastră. Închiderea școlilor și a instituțiilor de cultură la nivel național a afectat întreaga populație, dar, în primul rând, studenții și elevii.
Împinse de răspândirea rapidă și periculoasă a virusului SARS-COV-2, autoritățile au fost nevoite să pornească pe un drum pentru care nu erau pregătite, și anume tranziția bruscă spre învățământul la distanță. Observăm cum în prezent instituțiile de învățământ încearcă să formuleze oferte de cursuri online, studenții folosesc din ce în ce mai mult cărțile în format electronic și alte materiale de e-learning, iar cercetătorii utilizează în studiile lor, în principal, baze de date și reviste electronice.
Ca răspuns de urgență față de situația creată, UNESCO a lansat Coaliția Globală pentru Educație (Global Education Coalition), pentru a ajuta la dezvoltarea și implementarea celor mai bune metode de învățare la distanță.
Bibliotecile și editorii au venit și ei în sprijinul populației izolate, oferind resurse de învățare online, dar și cărți de ficțiune, oferind astfel celor interesați șansa de a-și continua studiile sau de a traversa într-un mod mai plăcut această perioadă dificilă. Dar această abordare are limitări obiective, pentru că multe dintre lucrări sunt protejate de legea drepturilor de autor, și fără acordul deținătorilor acestora, un astfel de demers este imposibil.
Crearea bibliotecilor digitale este pe de o parte o datorie a deținătorilor de fonduri patrimoniale, dar și un act de responsabilitate în a decide ce e valoros, adecvat și important a fi conservat și diseminat. Rolul bibliotecilor digitale este dublu, pe de o parte acela de a conserva patrimoniul documentar, iar pe de altă parte, de a oferi acces nediscriminatoriu la acesta.
Am aflat în ultima jumătate de an, prin experiența proprie, că tocmai în perioadele de criză și incertitudine oamenii au nevoie, mai mult ca oricând, de surse de informație în care să poată avea încredere. Situația creată de pandemia de COVID- 19 ne-a demonstrat, încă o dată, rolul deosebit de important al bibliotecilor, al celor digitale în particular, în viața noastră. Închiderea școlilor și a instituțiilor de cultură la nivel național a afectat întreaga populație, dar, în primul rând, studenții și elevii.
Împinse de răspândirea rapidă și periculoasă a virusului SARS-COV-2, autoritățile au fost nevoite să pornească pe un drum pentru care nu erau pregătite, și anume tranziția bruscă spre învățământul la distanță. Observăm cum în prezent instituțiile de învățământ încearcă să formuleze oferte de cursuri online, studenții folosesc din ce în ce mai mult cărțile în format electronic și alte materiale de e-learning, iar cercetătorii utilizează în studiile lor, în principal, baze de date și reviste electronice.
Ca răspuns de urgență față de situația creată, UNESCO a lansat Coaliția Globală pentru Educație (Global Education Coalition), pentru a ajuta la dezvoltarea și implementarea celor mai bune metode de învățare la distanță.
Bibliotecile și editorii au venit și ei în sprijinul populației izolate, oferind resurse de învățare online, dar și cărți de ficțiune, oferind astfel celor interesați șansa de a-și continua studiile sau de a traversa într-un mod mai plăcut această perioadă dificilă. Dar această abordare are limitări obiective, pentru că multe dintre lucrări sunt protejate de legea drepturilor de autor, și fără acordul deținătorilor acestora, un astfel de demers este imposibil.
Crearea bibliotecilor digitale este pe de o parte o datorie a deținătorilor de fonduri patrimoniale, dar și un act de responsabilitate în a decide ce e valoros, adecvat și important a fi conservat și diseminat. Rolul bibliotecilor digitale este dublu, pe de o parte acela de a conserva patrimoniul documentar, iar pe de altă parte, de a oferi acces nediscriminatoriu la acesta.
În „Manifestul pentru biblioteci digitale”, UNESCO și IFLA subliniază că
„misiunea bibliotecii digitale este de a oferi acces direct la resursele informaționale [...] în mod structural și cu autoritate, pentru a lega astfel tehnologia informației, educația și cultura de serviciile moderne de bibliotecă”.
Prin crearea de colecții digitale, bibliotecile au oportunitatea de a pune în valoare propriile fonduri patrimoniale și de a ie expune publicului larg, indiferent de poziția geografică a acestuia. Totodată, crearea de biblioteci digitale stimulează cercetarea științifică și întreg procesul de învățare, prin diseminarea, inclusiv la nivel internațional, a colecțiilor locale, valoroase și unice.
lar acest lucru devine evident și este demonstrat de numărul din ce în ce mai mare de accesări ale bibliotecilor digitale, dar și de creșterea numărului de obiecte digitale disponibile online. Biblioteca digitală Europeana, una dintre cele mai mari din lume, oferă acces gratuit la peste 58 de milioane de documente de diferite tipuri, dar nu este singura care o face. Toate bibliotecile importante din lume dezvoltă colecții digitale, contribuind, astfel, la conservarea și valorificarea patrimoniului documentar scris.
Situația pe care o traversăm în prezent ne obligă să gândim în perspectivă și să înțelegem că, vrem sau nu vrem, tehnologia va pătrunde din ce în ce mai adânc în viața noastră, iar bibliotecile digitale și resursele electronice vor deveni din ce în ce mai populare.
Important ar fi să găsim o cale de dialog între noi, bibliotecile, pentru a lucra împreună la un plan de digitizare și stocare a documentelor rezultate, în scopul ușurării accesului utilizatorilor interesați la aceste documente.
Privind în viitor, putem fi siguri că utilizarea bibliotecilor digitale va continua să crească exponențial. Această creștere va fi determinată atât de exigențele imediate, cât și de tendințele globale, cum ar fi explozia folosirii smartphone-urilor, numărul tot mai mare de dispozitive de citire bazate pe TIC și obiceiul acum înrădăcinat de a căuta informații online.
Probabil că într-un viitor apropiat, împrumutul de cărți electronice va surclasa pe cel de documente în format tipărit, probabil că vom fi nevoiți să adoptăm noi modele de lucru, dar suntem siguri că noi, bibliotecile, nu ne vom pierde din importanță, ba dimpotrivă, vom deveni instituții din ce în ce mai relevante în lupta cu ignoranța.
Sursa foto: Facebook / Dăm startul la citit online!
Despre Carmen MIHAIU:
În 2019, la începutul lunii iulie, Carmen Mihaiu a fost desemnată câștigătoare a concursului de proiecte de management organizat pentru Biblioteca Națională a României, cu nota 8,18, după ce timp de aproape șase luni deținuse funcția de manager interimar al acestei instituții.
Absolventă a Facultății de Litere – Universitatea din București (1997), Carmen Mihaiu a fost, din anul 2015, șef serviciu interimar al Serviciului Marketing și Comunicare, în cadrul Bibliotecii Naționale a României.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
