#DobrogeaDigitală Un cuplu de poveste - Mireille Savopol şi Ion Drugan

La 10 decembrie 1935, se năştea maestra de balet Mireille Savopol. Iar ironia amară a destinului făcea ca, tot pe 10 decembrie, în anul 2013, să plece din această lume partenerul său de viaţă, Ion Drugan, regizor artistic şi animator al vieţii teatrale constănţene.

Cei doi artiști, deși născuți pe alte meleaguri, au trăit și au creat, în orașul de la malul mării, istorie culturală, împărtăşind pasiunea pentru luminile rampei și celebrând arta, de-a lungul mai multor decenii de pasiune pentru scenă și dedicare față de public.
 
S-au cunoscut în Constanța, în anii ’60, când tânăra solistă a Operei Române din Bucureşti devenea prima coregrafă angajată a Teatrului Liric din străvechiul Tomis. Închega pe atunci prima trupă de balet, un nucleu pe care maestrul Oleg Danovski urma să-l transforme, în 1978, în Ansamblul de balet clasic şi contemporan.
 
Ion Drugan venea și el tot din București, la fel de tânăr și entuziast, găsind alături de viitoarea sa soție motivația și  fermentul pentru cele mai reușite realizări ale sale. Parcursul său profesional este surprins, relevant, de regretatul Jean Badea, în volumul „Dulcea povară:
„După studii de actorie şi regie cu Beate Fredanov, Al. Finţi, Al. I. Maican, după anii de practică la Teatrul Armatei şi la Teatrul de Operetă din Bucureşti, a venit la Constanţa în 1952, unde fusese înfiinţat un Teatru de Stat în urmă cu un an.


Nu ştia atunci că va rămâne 35 de ani legat de instituţiile de spectacol din acest oraş, la înfiinţarea a două dintre ele (Teatrul Fantasio şi Teatrul Liric, până în 1969 secţii ale Teatrului de Stat) contribuind direct. Era tânăr, la 27 de ani se putea întoarce oricând în Bucureşti, unde se născuse şi avea familia.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

S-a întâmplat să se ataşeze sentimental şi profesional de cele trei teatre - asimilate cu tot atâtea «familii» -, în care a investit muncă, fantezie, pricepere şi suflet, fără să pretindă măcar un strop de mulţumire sau recunoştinţă.
La Teatrul Liric, actuala Operă, a semnat regia a peste 20 de operete, dintre care voi reţine doar câteva, pentru puternicul loc ecou în viaţa artistică a oraşului: Vânătorul de păsări, Dragoste de ţigan, Bal la Savoy, My Fair Lady, O noapte la Veneţia (montată şi în decorul natural al Portului Tomis), Soarele Londrei, Cântăreţul mexican. Mulţi solişti şi actori din cele trei teatre îi datorează cel puţin un condescendent respect regizorului care, refuzând să trăiască din amintiri, le urmărea întâmplările vesele sau triste prin care treceau ei şi instituţiile păstorite şi de el cu ani în urmă”.

În semn de recunoaştere şi apreciere, Ion Drugan era distins, post-mortem, cu „Meritul dobrogean” şi medalia „Col. Marin Ionescu Dobrogianu”, în cadrul evenimentului organizat de ZIUA de Constanţa în noiembrie 2018, cu ocazia Zilei Dobrogei.
 
Distincțiile erau înmânate iubitei sale soții, Mireille Savopol, care, în vara aceluiași an, fusese la rândul său onorată, în cadrul altui eveniment de marcă, „Incredibila memorie a teatrului constănţean“. Cu infinită emoție, maestra primise medalia „Jean Ionescu“ şi placheta #RespectTeatru, în mijlocul unei audiențe calde, care o onorase cu aplauze și felicitări.
 
Chiar dacă a avut neșansa ca ziua sa de naștere să se suprapună peste comemorarea a doi oameni dragi, tatăl și partenerul său de viață, Mireille Savopol rămâne în conștiința publicului constănțean ca întemeietor de școală coregrafică și pedagog plin de har, originalitate, farmec și eleganță.




Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanţa
 
Citeşte şi:

#Dobrogeaetnică Laudatio Ion Drugan (5 ianuarie 1925 - 12 decembrie 2013)

Ion Drugan, regizor artistic al Teatrului Dramatic şi Liric

 #RespectTeatru: Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru coregrafa Mireille Savopol (galerie foto)