#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Măsuri împotriva invaziei de lăcuste, în Tulcea anului 1885

În volumul semnat de Stoica Lascu „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ avem ocazia să parcurgem o serie de articole apărute în ziarul Dunărea de Jos, în decembrie 1885-ianuarie 1886, în care este publicat raportul prefectului Paul Stătescu cu privire la „Situaţiunea judeţului Tulcea pe anul 1885”.

 
Documentul face referire la vizitele autorităţilor guvernamentale în judeţul recent intrat sub administraţie românească, precum şi la înfiinţarea unor noi instituţii, precum Banca Creditului agricol, prin care „locuitorul Dobrogean a scăpat de ghiarele cămătarilor cari în această parte îI esploatau într'un mod mai mult de cât necinstit”.
 
Sunt, de asemenea, publicate statistici cu privire la situaţia agricolă, sanitară, starea drumurilor sau numărul condamnărilor, prefectul susţinând că „ni se impune sacrificii cam mari cu întreţinerea arestelor”.
 
Este descrisă, pe larg, invazia lăcustelor şi sunt prezentate măsurile luate pentru minimalizarea efectelor asupra culturilor.
 

„Judeţu nostru d-lor, în acest an după cum vă este cunoscut, era să fie prada nu a secetei ca cel din urmă trei ani, ci a locustelor, sunt ele cari erau să distrugă holdele şi prin urmare hrana sătenilor noştri, dacă nu se lua măsuri din timp să se distrugă ouăle depuse şi apoi locustele când au început să înviese. Mulţimea era fabuloasă şi aproape de desesperat de a putea preveni răul. Plasa Tulcea şi anume localitaţile Sarinasuf, Morughiol, Carabair etc. şi plasa Sulina la Chilia, Satu Nou, Periprava, Cara Orman, Catarletz etc. erau înegrite de aceste vătămătoare insecte ce năvăleau prin învierea ouelor nu numai dupe părţile uscate, dar chiar şi din părţile de prin prejur. 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Pericolu era mare şi pot afirma că dacă guvernul nu avea estrema sa bunăvoinţă şi solicitudine pentru noi de a ne trimite bani, păcură, instrumente şi braţe, toate măsurele luate de administraţie erau zadarnice şi ast-fel holdele judeţului şi poate chiar şi ale ţărei deveneau prada lor. În timp de patru luni de zile cu sute de pluguri şi zeci de mii de oameni cu sape, tărnăcoape, mâini etc. abia am putut parveni ale distruge în care timp mă măgulesc a vă declara că nici un fir de recoltă n'a fost atins de ele, căci dispusesem ca ori ce întindere infectată să se circumscrie cu şanţuri ce serveau de obstacol pentru a mai putea avansa, şi în care o dată intrate se distrugeau prin ardere cu paie şi păcură sau chiar prin pisarea cu maiurile. Provenienţa lor este vecina noastră Rusia.
 
Se zice că acum şapte ani stoluri întregi au trecut în acele localităţi şi au depus ouăle lor în bălţi, ce atunci erau scăzute ca şi azi; că apele crescând au împedecat învierea până în acest an, când apele de asemenea erau scăzute. Dacă aceasta nu o pot certifica este că, în acel timp, nu administram acest judeţ dar acum, vă pot asigura că după ce am parvenit să distrug toate acele locuste, alte stoluri, ne au venit din Basarabia cu a căror esterminare pare a nu se fi ocupat mult, şi au depus ouăle prin bălţile din plasa Sulina, după cum s'a asigurat d-l Administrator respectiv”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.



Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un dobrogean se plânge de discriminare - „Să ni se dea aceleaşi legi, căci aceleaşi aspiraţiuni le avem“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Roma din Dobrogea - descoperiri aduse la „aprecierea oamenilor competinţi“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înființau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsați să umble și ei cerșind pâinea?“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanţei, asupra situaţiei sanitare a judeţului
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“