#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanţei, asupra situaţiei sanitare a judeţului

Noua administraţie română din Dobrogea sfârşitului de veac XIX a făcut eforturi însemnate pentru a readuce civilizaţia şi buna orânduială în teritoriul devastat după război. În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, istoricul Stoica Lascu a prezentat cronologic documente apărute în presa vremii, referitoare la devenirea economică, socială şi culturală a ţinutului dintre Dunăre şi Marea Neagră.
 

 
Mai multe articole interesante, apărute în Farul Constanţei din februarie-martie 1882, redau situaţia sanitară a principalului oraş dobrogean, apreciind că lucrurile s-au îmbunătăţit considerabil în cei doar trei ani de la revenirea teritoriului la România. Astăzi, prezentăm fragmente din Raportul general privind starea judeţului Constanţa în anul 1881 - „supus domnului Ministru de Interne de către domnul medic primar al acestui judeţ“, Ioachim Drăgescu. 

Cauza prosperităţii şi a sănătăţii populaţiei ar fi, după autor, încrederea în viitor, independenţa şi libertatea, căci acestea - aşa cum afirmă şi Hipocrate - „măresc energia morală şi fisică a popoarelor, iar despotismul din contra enervează sufletul şi slăbesce corpurile.”
 

„Districtul Constanţa cu o populaţiune cam de 76.000 suflete, a cărui majoritate o formează Români şi Mahometani, până la ocuparea sa de către Români era considerată ca una din cele mai nesănătoase regiuni ale Europei. Străinii vorbiau cu oroare de dânsul. De la 1879 încoace condiţiunile igienice s'au schimbat aşa de mult în bine, în căt străini cari cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiţi văzând aceasta îmbunătăţire. În toamna trecută D-nul Rosny, preşedintele societăţei etnografice din Paris, visitând Dobrogea, rămase trei zile la Megidia, considerată ca cea mai nesănătoasă din toată provincia, şi s'a mirat găsind-o climă care nu semănă de loc cu cea descrisă de autori cari s'a ocupat de această ţară.
Care să fie puterea misterioasă ce într'un timp destul de scurt de abia trei ani a schimbat în bine, omoritoarea climă a acestui Judeţ? Bălţile, cari erau mai înainte, există azi, aceeaşi poporaţiune traiesce pe întinsele câmpii ale Constanţei ca şi nainte de 1879, cine dar a produs aceasta îmbunătăţire a sănătăţei publice.
 
După mine două sunt causele care contribuiră la aceasta: libertatea ce s'a dat poporului, blândeţea şi dreptatea administraţiunei române de o parte, încrederea poporului în viitor şi belşugul de altă parte. Hypocrate zise: "E probabil că clima contribue a face pe locuitorii Asiei, fricoşi, laşi şi slabi, dar slăbiciunea lor fisică şi morală depinde mai ales de guvernele despotice care domnesc. Este în natura locuitorilor că independenţa şi libertatea măresc energia morală şi fisică a popoarelor şi că despotismul din contra enerveză sufletul şi slăbesce corpurile“.

   

Este un titlu de gloriă pentru noi Românii egal, dacă nu mai mare de cât cel câştigat pe câmpul luptei: titlul de buni administratori, ataşându-se deosebitele poporaţiuni ale acestei ţeri, şi mai ales pe mahometanii, cari pe când din Bulgaria, Bosnia şi Erţegovina emigrau în masă, la noi se reîntorceau neîncetat din Constantinopol şi din Asia”.
 

„Esposiţiunea Constanţei” şi influenţa climei sale asupra sănătăţii

 
În continuare, autorul face o trecere în revistă a situaţiei teritoriului, conform statisticilor privind mişcarea populaţiei, mortalitatea, morbiditatea sau vaccinarea. Găsim de asemenea consideraţii despre climă şi influenţa acesteia asupra diferitelor suferinţe:

 
„Clima variabilă, aerul adeseori umed, dar bogat în oxigen şi ozon. În general frigul este moderat, şi adeseori iarna avem zile dulci ca în Italia. Apropierea Mărei imprimă locuitorului Constanţei, caracterile fisiologice şi patologice proprii locuitorilor pelascieni. Mişcarea aeruluI agitat prin curenţi iuţi şi cari se urmează unul pe altul în direcţiuni opuse diametralmente, trecerea prea repede de la o mare umezeală, la o secetă relativă, oscilaţiunile iuţi ale thermometrului şi barometrului, sunt favorabile celor ce pot resista.

 
Esposiţiunea Constanţei este favorabilă limfaticilor, scrofuloşilor, rachiticilor, diabeticilor, utilă în timpul verei tutulor, dar nu convine ca oraş de locuit astmaticilor, ftisicilor, în fine tuturor celor ce sunt predispuşi la o oscilaţiune circulatoriă, la congestiuni locale. Ca băi de mare Constanţa este unul din oraşele cele mai bine situate, şi este regretabil că Românii nu sciu profita de binefacerile ce le oferă prin apropiere şi bunătatea băilor sale”.

   
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoţionante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“ 

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administraţiuni“ dobrogene 

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanţul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munţilor din Dobrogea

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice