#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ În urmă cu 136 de ani, dascălii tulceni înființau o revistă a „corpului învăţătoresc rural“

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, volum semnat de Stoica Lascu, cuprinde o serie de articole din presa primei jumătăți de secol XX, care fac referire la devenirea istorică, politică și culturală a teritoriului recent revenit la România. Dorința societății de a depăși vicisitudinile războiului și a intra cât mai repede în normalitate este reflectată și de inițiativa dascălilor din Tulcea de a înființa o publicație, întâiul număr al acesteia constituind un manifest al nobilelor intenții și al entuziasmului cu care s-a pornit pe drumul primelor demersuri jurnalistice.

Revista Corpului Didactic Rural din Judeţul Tulcea, I, nr. I, din 15 septembrie 1883, se deschide, astfel, cu un articol semnat de învățătorul  V. Poreanu și intitulat „O zi memorabilă în juna viață a corpului didactic primar rural din județul Tulcea”:
 

„Ziua de la 19 August a.c. este o zi memorabilă în juna viaţă a corpului didactic primar rural al acestui judeţ. În conferenţa acelei zile d-l Revisor şcolar G. Sandulescu demonstrând din toate punctele de vedere importanţa şi folosul moral şi intelectual ce ar putea resulta de la înfiinţarea unui organ didactic de publicitate propriu al corpului nostru învăţătoresc rural, ne-au pus în desbatere întrebarea, dacă credem că ar fi necesar înfiinţarea unui asemenea organ de publicitate.


Toţi învăţătorii şi învăţătoarele ascultând cu mare atenţiune cele propuse de către d-l Revisor, şi simțându-se necesitatea înfiinţerei unui organ care se ne serve ca mijloc de schimb al ideilor, simtimentelor, şi esperienţilor noastre, dupe o consultare minuţioasă ce a avut loc între denşii, au primit cu multă bucurie, acestă fericită idee a d-lui Revisor, alegându-se chiar în aceeaşi zi o comisiune care să redacteze statutele acestui organ. Comisiunea terminându-şi lucrările sale, le au depus a doua zi la aprecierea şi luarea în consideraţiune a conferinţei, dupe care au urmat discuţiune în parte asupra fie-căruia articol din statut aprobându-se în cele din urmă în total cu ore şi care modificaţiuni”.

 
„Nu staţi în tainica tăcere/Să luptăm cu toţii uniţi pentru a viitorului plăcere!“

Momentul a fost marcat de discursul însuflețit al d-lui „coleg Plesnilă”, care a ținut să-și manifeste, în numele întregii bresle de învățători, recunoștința pentru sprijinul revizorului școlar, precum și să sublinieze importanța misiunii pe care dascălul o are în societate:

„Domnule Revisor, Atinşi de nobila şi frumoasa idee pe care ne aţi propus'o, nu putemu sta reci şi a nu ve aduce mulţumirile noastre… Fiţi siguri, d-le revisor, că suntemu mândri că vă avem în fruntea noastră şi toţi în unanimitate am dori consciincios ca autoritatea superioară şcolară se se convingă cu un minut mai înainte de frumoasele şi nobilile idei ce vă caracteriză care toate tind spre fericirea întregei ţeri…

Cred, d-lor, că fie care din noi a fost pătruns de sublima idee pe care am avut onore a o primi de la şeful nostrum, adică de a ne putea alimenta nu numai în timpul conferinţilor cu idei salutare şcolei, ci în tot decursul anului, cred că se apropie timpul de a dovedi ţerii nostre că noi suntem primii funcţionari în stat care merităm stimă şi consideraţie, în respectul misiei nostre sacre ce îndeplinim zic că trebue a ne desbrăca odată de haina trecutului, când incapacitatea şi desconsideraţiunea apăsa pe sermanul învaţător rural, trebe d-lor ca cu un minut mai înainte se scăpăm de tristile memorii ale trecutului, pentru toate acestea ca mijloc mai eficace d-l revisor a propus înfiinţarea unuI organ de publicitate. Vom depune dar multă labore, multă stăruinţă, multă animă, şi acea independenţă de caracter, ce reclamă interesele reciproce…

Campania de luptă intelectuală este dar deschisă tutulor omenilor iubitori de lumină şi progres. Este de dorit numai ca fie-care din colegii acestui ziar să găsească cevaşi de făcut pe acest vast câmp. Nu trebue să negăm că necesitatea de emulaţiune este încă iminentă. Unu feliu de nepasare contra sciinţei şi studiului deşi a cam perit din mijlocul societăţei învăţătoresci totuşi ea încă nu este învinsă pretutindeni.

Vîrfurile munţilor şi a dealurilor deși strălucesc în razele luminoase a soarelui, însă ici şi colo prin văi repausa încă negura şi întunericul, pentru acea noi rugăm pe toţi amicii școalei a ne da concursul, conlucrând fără preget la desvoltarea operei ce am întreprins, având un scop ce nu se poate înlocui prin nici un alt ziar. Pe când fraţii noştri de peste Dunăre împletesc la cununi de lauri pentru faptele strămoşesci ale trecutului şi pentru "luptătorii causei române, noi ceşti dincoace de Dunăre nu vom putea mai bine imita de cât privindu escepţionalmente spre viitoriu, zicem dar: Veniţi fraţilor, veniţi, Nu staţi în tainica tăcere Nu! Să luptăm cu toţii uniţi Pentru a viitorului plăcere.”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Remunerarea personalului bisericesc - „De ce-i lăsați să umble și ei cerșind pâinea?“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Raportul doctorului Ioachim Drăgescu, medicul primar al Constanţei, asupra situaţiei sanitare a judeţului
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbători emoționante ale anilor 1880 - „Chorul bisericesc s-a auzit pentru prima oară în Constanţa“

 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cluburi şi acţiuni caritabile în Constanţa sfârşitului de secol XIX
 

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“

 
 #citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administrațiuni“ dobrogene