Hotărâre istorică pentru Constanţa Decizie a APM care încuviinţa sacrificarea unor spaţii verzi în Tomis Nord, anulată de instanţă
Hotărâre istorică pentru Constanţa: Decizie a APM care încuviinţa sacrificarea unor spaţii verzi în Tomis
01 Jul, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
11680
Marime text
Victorie pentru… spaţiile verzi din Constanţa. Avocatul Stelian Cristian Ion, unul dintre cei mai fervenţi apărători ai drepturilor constănţenilor de a se bucura de spaţiul verde, a reuşit o nouă izbândă în instanţă. După ce a obţinut anularea unei hotărâri de Consiliu Local Municipal privind aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, avocatul Cristian Ion a înregistrat o altă victorie importantă: anularea unei decizii a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa care viza adoptarea unui alt PUZ.
„Planul Urbanistic Zonal - zona delimitată de strada Suceava, strada Adamclisi, aleea Heracleea, aleea Capidava şi aleea Argeşului“ a fost iniţiat de Marcela Savin. Aici ar fi trebuit să se construiască nişte parcări care să deservească locuitorii din zonă, dar în plan sunt cuprinse şi două blocuri, care ar urma să se ridice de asemenea pe spaţiul verde. Încă de la început, acest plan a fost foarte controversat, drept pentru care Decebal Făgădău a decis să amâne aprobarea PUZ-ului în şedinţă de consiliu, în urmă cu un an.
„Am convingerea că, fără «complicitatea» Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, multe dintre construcţiile ridicate abuziv în Constanţa pe spaţiile verzi nu ar fi existat“, a postat avocatul constănţean pe pagina sa de pe un site de socializare.
La data de 27.06.2016, Curtea de Apel Constanţa a dictat sentinţa definitivă privind anularea unui act emis de APM Constanţa care viza întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal pe o suprafaţă de aproximativ 4.700 de metri pătraţi de spaţiu verde din Tomis Nord, strada Suceava. „Din considerentele hotărârii judecătoreşti, reiese clar abuzul: nu s-a respectat procedura consultării publice, iar actul emis de APM Constanţa nu este motivat corespunzător. Altfel, cei de la APM sunt foarte sensibili la critici şi se inflamează atunci când îţi permiţi să afirmi în instanţa că această instituţie, în loc să acţioneze pentru protecţia mediului, acţionează uneori împotriva mediului înconjurător, în sprijinul abuzurilor comise de Primărie, la presiunea «investitorilor imobiliari»“, a mai spus avocatul constănţean.
Concret, Asociaţia de Proprietari U2 a chemat în judecată APM Constanţa pentru anularea Deciziei nr. 8696RP/17.11.2014. Hotărârea a fost emisă în vederea adoptării unui PUZ pentru zona în care se află blocul reclamantei și presupune desfiinţarea unei suprafeţe mari de spaţii verzi, cea mai mare aparţinând domeniului public al Municipiului Constanţa.
Prin decizia de mai sus, APM Constanţa a hotărât că „nu este necesară evaluarea de mediu“ deoarece amplasamentul nu se află în zona ariilor protejate, terenul este liber și are destinaţie stabilită prin documente de urbanism, zona este racordată și echipată cu utilităţi.
În cererea de chemare în judecată s-a specificat că nici decizia iniţială de încadrare din 6.11.2014, nici decizia finală din 17.11.2014 nu au fost publicate pe site-ul APM Constanţa, conform prevederilor legale. Lucru recunoscut de APM Constanţa, de altfel, în faţa instanţei, instituţia motivând această omisiune de funcţionare necorespunzătoare a reţelei interne prin volumul mare de activitate, în contextul numărului insuficient de funcţionari publici.
„În fapt, se reţine că dispoziţiile legale nu au fost respectate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, dar nici de titularul proiectului“, a arătat instanţa, care a precizat că nerespectarea acestor obligaţii constituie contravenţie. Concret, APM Constanţa avea responsabilitatea implicării publicului în etapa de încadrare, lucru pe care a recunoscut că nu l-a realizat, conform hotărârii.
De asemenea, reclamanta, adică Asociaţia de Proprietari U2, a spus că evaluarea de mediu era obligatorie, având în vedere dispoziţiile art. 73 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului. Decizia permite desfiinţarea unor suprafeţe mari de spaţiu verde fără evaluare de mediu, iar toate cele 14 asociaţii de proprietari s-au opus în scris acestui proiect de PUZ. În raport de cele reţinute, respectiv nerespectarea obligaţiei de către APM privind implicarea publicului, ceea ce echivalează cu emiterea actului contestat fără respectarea etapei privind consultarea publicului, nemotivarea actului administrativ, instanţa apreciază că nu mai este oportun să analizeze celelalte aspecte invocate de reclamant, astfel că a decis să admită acţiunea și să anuleze decizia nr. 8096RP/17.11.2014, obligând APM şi la plata cheltuielilor de judecată.
Citeşte şi Bloc pe terenul unui veteran de război: PUZ-ul pentru construirea unor parcări în Tomis Nord, din nou supus consultărilor (galerie foto + documente)
Istoria unui PUZ de care fuge Făgădău
Amintim că, anul trecut, s-au făcut două rânduri de consultări pentru acest PUZ. Constănţenii erau chemaţi la consultări, pentru a-şi expune punctul de vedere cu privire la intenţia de elaborare a „Planului Urbanistic Zonal - zona delimitată de strada Suceava, strada Adamclisi, aleea Heracleea, aleea Capidava şi aleea Argeşului“. Aici ar fi trebuit să se construiască parcări pentru locuitorii din zonă, dar în plan sunt cuprinse şi două blocuri care ar urma să fie ridicate, de asemenea, pe spaţiul verde. Iniţiatorul PUZ-ului era o anume Marcela Savin.Amintim că acest PUZ a creat controverse la şedinţa de Consiliu Local Municipal din 30 aprilie 2015, atunci când Decebal Făgădău, viceprimar cu atribuţii de primar la acea vreme, a retras acest proiect de pe ordinea de zi, în urma unei scrisori primite din partea constănţenilor care locuiesc în zona respectivă, cu promisiunea că dezbaterile vor fi reluate. Lucru care s-a şi întâmplat, de altfel.
„Dacă nu doresc aceste parcări, în mod evident, ele nu vor fi incluse. Scopul reglementării urbanistice este tocmai acela de a conjuga nevoile investiţionale cu dorinţele celor din zona respectivă. Am ţinut cont şi voi relua procesul de dezbatere publică. Cei care se simt lezaţi, inclusiv investitorii, pot acţiona în instanţă. Este dreptul oricui“, declara, la acel moment, Decebal Făgădău.
Într-o scrisoare înmânată lui Decebal Făgădău, mai mulţi locatari ai blocurilor U1 şi T1 au ţinut să-şi exprime dezacordul faţă de intenţia de distrugere a spaţiului verde. Ei au atenţionat că, în acest caz, „consultarea publicului cu privire la acest PUZ a fost una deficitară“. Când au depus această epistolă, prin intermediul avocatului Cristian Ion, locuitorii din zonă au specificat că nu doresc să le fie luat spaţiul verde şi ocupat cu nişte parcări pe care nu le-au solicitat: „Amenajarea acestei parcări, impuse cu forţa pe spaţiul verde de care ne bucurăm noi şi dorim să se bucure pe viitor şi copiii noştri, nu corespunde aspiraţiilor noastre, ci poate doar ale privaţilor“.
Revenind însă la proiectul de hotărâre care a fost retras atunci de pe ordinea de zi a şedinţei din 30 aprilie, articolul 1 al acestuia prevedea: „Zona studiată, în suprafaţă de 81.516,32 de metri pătraţi, include terenul iniţiatorului, în suprafaţă de 250 de metri pătraţi - din acte şi 275 de metri pătraţi - din măsurători (...), respectiv teren, în suprafaţă de 500 de metri pătraţi (…), conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 412/27.07.2007 (...)“. Din formularea aceasta, deducem că iniţiatorul PUZ-ului deţine doar „250 de metri pătraţi din acte şi 275 de metri pătraţi din măsurători“, cealaltă parcelă - „teren în suprafaţă de 500 de metri pătraţi (…), conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Constanţa nr. 412/27.07.2007“ - nefiind proprietatea aceleiaşi persoane.
Veteran de război, împroprietărit cu pământ în buricul verde al Constanţei
Dar ce prevede HCLM nr. 412/27.07.2007? Articolul 2 al acestei hotărâri stipulează că: „Se atribuie în proprietate numitului Botez I. Aurel terenul în suprafaţă de 500,00 mp, situat în oraşul Constanţa, strada Suceava, zona bloc U1, proprietate privată a Municipiului Constanţa, conform planului de situaţie anexat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Botez I. Aurel se încadrează în prevederile art. l3, lit. b din Legea nr. 44/1994, modificată şi completată“.Deşi în textul hotărârii este menţionat astfel, în referatul ataşat, semnat de directorul executiv al Direcţiei de Patrimoniu, Ramona Daniela Dospinescu, la acea dată, respectiv şef Serviciu Graţiela Rusu şi Halea Maximov, se menţionează cu totul altceva: „Amplasamentul propus pentru atribuire face parte din planul de parcelare al Proiectului Urbanistic de Detaliu, etapa a V-a, şi PR nr. 59X-5/1994, fiind însoţit de avizele de specialitate, lotul având următoarele vecinătăţi: la nord - strada A; la sud - Lot B; la est - prop. Cruceanu Ion; la vest - strada Prelungirea Lanului“.
Citeşte şi Timpul.info: În Constanţa, morţii primesc teren de la Primărie și construiesc blocuri de 6 etaje (galerie foto)
Cornelius Nădrag - „Unora li s-a dat la Cumpăna, altora, pe Suceava...“
În cadrul aceleiaşi şedinţe de Consiliu Local Municipal, s-au acordat astfel de parcele de teren şi altor veterani de război. Numai Aurel Botez a primit pământ în centrul Constanţei, şi nu în cartierul Veteranilor. Acest lucru a fost semnalat la acea dată inclusiv de consilierii locali. Asupra punctului 52, numărul proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi, Cornelius Nădrag, consilier municipal la acea dată, întreba care au fost criteriile avute în vedere pentru această atribuire.„Mă refer la medalii şi la ordine. De ce s-a avut în vedere Botez Aurel, şi nu... Costin Ion? De exemplu, în legea care ne-a fost anexată zice: «Sau 1 ha extravilan». De ce s-a propus 500 intravilan şi nu s-a…?“, se arată în minuta şedinţei de Consiliu Local din 27 iulie 2007.
Nicolae Moga, şi el consilier local pe atunci, i-a replicat: „Domnu’ consilier, aveţi dreptate, numai că ştiţi foarte bine că noi, Constanţa, am dat aproape tuturor veteranilor... Şi au mai rămas câţiva care au depus actele mai târziu, că unii sunt foarte bolnavi, de-abia se mişcă. Ăştia sunt unul, doi...“. „S-o luăm ca atare, domnul consilier, dar, având în vedere că unora li s-a dat la Cumpăna şi altora pe Suceava...“, a replicat Cornelius Nădrag.
Cât despre cealaltă parcelă, de 250 de metri, respectiv 275 de metri pătraţi, din măsurători, deţinută de Marcela Savin, iniţiatoarea PUZ-ului, dreptul de proprietate asupra acesteia a fost dobândit în anul 2005. Despre povestea celor două parcele de teren, precum şi despre cum a ajuns terenul veteranului de război în posesia unor oameni de afaceri veţi putea citi într-o ediţie viitoare a cotidianului ZIUA de Constanţa.
Citeşte şi „Până la soluţionarea litigiilor“: Proiectul PUZ-ului pentru blocul social din Faleză Nord şi cel elaborat de firma lui Felix Arsene, retrase (documente)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- un roman 03 Jul, 2016 10:37 Constanta are vad avocati cu care se mandreste , Bucurestiul are un Sova , un Ponta si alti penali care au ingropat spatiile verzi , padurile si tot ce era frumos !!!!!