România, relații diplomatice Republica Estonia, lider în digitalizare. O țară frumoasă, cu locuri incluse în Patrimoniul Mondial care spun istoria unică a pământului și oamenilor săi
România, relații diplomatice: Republica Estonia, lider în digitalizare. O țară frumoasă, cu locuri incluse
24 Feb, 2025 14:08
ZIUA de Constanta
206
Marime text

- Relațiile diplomatice au fost stabilite în 1921, odată cu acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Tallinn. Acestea au fost întrerupte în 1940 și restabilite la 13 septembrie 1991.
- Ambasada României în Republica Estonia: Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: E.S. Călin-Rolo Stoica (din iunie 2021). Ambasada Republicii Estonia în România:
- Ambasador extraordinar și plenipotențiar: E.S. Aune Kotli (din septembrie 2023).
Estonia, cunoscută oficial ca Republica Estonia, este un stat situat în regiunea Baltică din Europa de Nord. Se învecinează la nord cu Golful Finlandei, la vest cu Marea Baltică, la sud cu Letonia și la est cu Lacul Peipus și Rusia. Dincolo de Marea Baltică, către vest se află Suedia, iar către nord, Finlanda. Teritoriul său se întinde pe o suprafață de 45.227 km² și beneficiază de un climat temperat.
Poporul estonian este de origine finică, iar limba oficială, estona, face parte din familia limbilor fino-ugrice, având legături strânse cu finlandeza și, într-o măsură mai redusă, cu maghiara. Estonia este o republică parlamentară, organizată administrativ în 15 subdiviziuni denumite maakond. Capitala și cel mai mare oraș este Tallinn.
Cu o populație de aproximativ 1,29 milioane de locuitori, Estonia este unul dintre cele mai puțin populate state membre ale Uniunii Europene, Zonei Euro și NATO. Economia sa este una dintre cele mai dezvoltate dintre fostele republici sovietice, având cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor din regiune. Clasificată drept „economie cu venit mare” de către Banca Mondială și „economie avansată” de către Fondul Monetar Internațional, Estonia este și membră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
De la deschiderea misiunilor diplomatice în cele două capitale (2015 la București, 2016 la Tallinn), dialogul politico-diplomatic la nivel înalt dintre România și Republica Estonia este excelent și în continuă dezvoltare.
Cele două țări au poziții similare în cadrul UE, NATO și altor organizații internaționale, colaborând îndeaproape în formate regionale precum B9 și Inițiativa celor Trei Mări. Din 2019, România participă cu experți la activitățile Centrului de Excelență NATO pentru Apărare Cibernetică de la Tallinn (CCDCOE).
Pe 26 februarie 2021, s-a marcat Centenarul relațiilor bilaterale dintre România și Republica Estonia.
Reprezentarea diplomatică
Relațiile diplomatice au fost stabilite în 1921, odată cu acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Tallinn. Acestea au fost întrerupte în 1940 și restabilite la 13 septembrie 1991.
Ambasada României în Republica Estonia: Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar: E.S. Călin-Rolo Stoica (din iunie 2021).
Ambasada Republicii Estonia în România: Ambasador extraordinar și plenipotențiar: E.S. Aune Kotli (din septembrie 2023).
Consulate onorifice: Bucureşti (Ingrid Cristea), Cluj-Napoca (Bianca Muntean), Constanța (Alexandru Bobe), Timișoara (Ovidiu Brânzan).
Dialogul politico-diplomatic
Vizite prezidențiale: România (2022, 2013, 2003), Estonia (2021, 2011).
Vizite ale prim-miniștrilor: România (2018), Estonia (2018).
Vizite ale miniștrilor de externe: România (2022, 2016, 2004), Estonia (2017, 2013, 2006).
Cooperarea economică și sectorială
În 2022, schimburile comerciale bilaterale au însumat 201,92 milioane EUR, cu exporturi de 123,97 milioane EUR (+38,17%) și importuri de 77,95 milioane EUR (+53,71%). România a avut un sold comercial pozitiv de 52,02 milioane EUR.
2019: România a devenit membru al Centrului de Excelență NATO pentru Securitate Cibernetică de la Tallinn.
2018: Semnarea unui Memorandum de înțelegere între Ministerul pentru Mediul de Afaceri și Agenția de Investiții din Estonia.
Comunitatea românească din Estonia este restrânsă, fiind concentrată în orașele Tallinn, Tartu și Narva.
Republica Estonia și-a declarat independența în 1918
Denumirea oficială: Republica Estonia (Eesti Vabariik). Capitala și principalele orașe: Tallinn (capitala), Tartu, Narva, Kohtla-Järve, Pärnu
Țara are o suprafață de 45.227 km², o populație de 1.374.687 locuitori (2024). Estona este limba oficială. Ziua Independenței este zi națională sărbătorită pe 24 februarie. De pe 1 ianuarie 2011, țara a trecut la euro. După secole de dominație străină (daneză, suedeză, germană, rusă), Estonia și-a declarat independența în 1918. Este membru al ONU (1991), OSCE (1991), NATO (2004) și OCDE (2010).
Estonia este o republică parlamentară al cărei șef de guvern, prim-ministrul, este desemnat de președinte și aprobat de parlament. Acesta răspunde de puterea executivă acordată guvernului. Președintele, care este șeful statului, este ales de Parlament sau de colegiul electoral pentru un mandat de 5 ani. Parlamentul are 101 membri, aleși o dată la 4 ani. Țara este formată din 15 județe și 79 de municipalități.
Din 11 octombrie 2021, Alar Karis este președinete. Primul-ministru - Kristen Michal (din 23 iulie 2024), iar Ministrul afacerilor externe - Margus Tsahkna (din 17 aprilie 2023)
Parlamentul (Riigikogu) este unicameral, fiind compus din 101 locuri, iar președintele acestuia a fost ales Lauri Hussar (din 10 aprilie 2023). Coaliția de guvernare (2023): Partidul Reformei (37 locuri), Estonia 200 (13 locuri), Partidul Social Democrat (9 locuri).
Următoarele alegeri Parlamentare se vor desfășura în 2027, iar cele prezidențiale în 2026.
Economia Estoniei
PIB-ul republicii este de 37,68 miliarde EUR (2023). Țara are o datorie publică de 19,6% (2023). Inflația a ajuns la 9,1% (2023), iar șomajul la 6,4% (2023). Estonia este un lider în digitalizare, cu un sistem de e-guvernare avansat. 99% din serviciile publice sunt disponibile online, iar 51,1% dintre estoni folosesc votul electronic.
Estonia este membru UE din 1 mai 2004. Țara a intrat în zona Schengen din 21 decembrie 2007. Moneda euro a fost adoptată la 1 ianuarie 2011. Estonia are 7 europarlamentari în Parlamentul European.
Printre prioritățile Estoniei în UE se numără securitatea, tranziția verde și digitală, sprijinirea Ucrainei și extinderea UE (inclusiv pentru Republica Moldova).
Politica externă
Estonia este un susținător al întăririi Flancului Estic al NATO și al cooperării cu SUA. De asemenea, promovează colaborarea regională baltică și nordică și sprijină Ucraina și Republica Moldova.
Participă activ în formate regionale precum Inițiativa Celor Trei Mări și București 9 (B9), promovând conectivitatea, securitatea energetică și digitalizarea.
Tradiții muzicale, saune cu fum, canoe, orașe creative și amintiri istorice
UNESCO a enumerat 13 aspecte ale culturii și peisajului Estoniei care merită păstrate și recunoaștere internațională în următoarele categorii:
- Situri de patrimoniu mondial,
- Registrul Internațional Memoria Mondială,
- Practici culturale și expresii ale patrimoniului imaterial,
- Rezervațiile biosferei,
- Orașe creative.
Situri ale Patrimoniului Mondial
Locurile incluse în Patrimoniul Mondial spun istoria unică a pământului și a oamenilor săi. Estonia are două situri din patrimoniul mondial: orașul vechi din Tallinn și Arcul Struve.
Orașul vechi din Tallinn este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale din lume. Originile sale datează din secolul al XIII-lea, când cavalerii cruciați ai Ordinului Teutonic au construit un castel. Curând după aceea, a devenit un centru important al Ligii Hanseatice, iar bogăția sa este demonstrată de opulența clădirilor publice, cum ar fi bisericile și casele de negustori, care au supraviețuit într-un grad remarcabil în ciuda ravagiilor incendiilor și războiului din secolele care au urmat.
Arcul geodezic Struve a fost numit după astronomul Friedrich Georg Wilhelm Struve de la Universitatea din Tartu. Între 1816 și 1855, el și colegii săi au calculat primele măsurători precise ale unui meridian pentru a stabili dimensiunea și forma Pământului. Segmentul lung de 2820 km se întinde de la nordul Norvegiei până la Marea Neagră. În 2005, Arcul Geodezic Struve a fost adăugat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Trei din cele 34 de puncte de stație originale enumerate se găsesc în Estonia - două puncte în Võivere și Simuna și unul la Observatorul Tartu.
Documente istorice ale Ligii Hanseatice
O selecție de documente despre istoria Ligii Hanseatice care a unit orașele comerciale din jurul Mării Baltice din secolul al XIII-lea până în secolul al XVII-lea a fost inclusă în Registrul Memoriei lumii ca nominalizare comună de către Germania, Belgia, Danemarca, Estonia, Polonia și Letonia. Documentele din Estonia includ scrisori adresate comerciantului Hildebrand Veckinchusen și cărțile sale de conturi din secolul al XV-lea care sunt păstrate în Arhivele orașului Tallinn. Estonia a fost o locație cheie pentru comercianții Ligii Hanseatice. Iată unde să mergi și ce să vezi dacă ești interesat de istoria medievală.
Calea Baltică, un protest pașnic din 1989
Pe 23 august 1989, aproape două milioane de oameni din cele trei națiuni baltice – Estonia, Letonia și Lituania – s-au ținut de mână și au format un lanț care se întinde pe aproape 670 de kilometri. Acest protest pașnic împotriva Uniunii Sovietice și solidaritatea dintre cele trei state ocupate a atras atenția internațională.
Data a fost aleasă pentru a atrage atenția asupra împlinirii a 50 de ani de la Pactul Molotov-Ribbentrop. Ca parte a unui tratat de neagresiune, Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România în „sfere de influență”, încălcând dreptul internațional. Calea Baltică a fost un eveniment important care a condus la cea de-a doua independență a Estoniei.
Patrimoniul cultural imaterial constă din tradiții, obiceiuri și practici transmise din generație în generație, inclusiv diferite forme de meșteșuguri, ritualuri, festivaluri, muzică și povestiri.
Tradiția saunei cu fum Võromaa
Tradiția saunei cu fum este o parte importantă a vieții de zi cu zi în comunitatea cea mai sudica a Estoniei, Võromaa. Acesta cuprinde un set bogat de tradiții, inclusiv obiceiurile reale de scăldat, abilitățile de a face baturi de baie, construirea și repararea saunelor și afumarea cărnii în saună. Sauna este o clădire sau încăpere încălzită de o sobă acoperită cu pietre, cu o platformă înălțată pentru ședința sau culcat. Nu are coș de fum, iar fumul de la arderea lemnelor circulă în cameră. Tradiția saunei cu fum este în primul rând un obicei de familie, practicat de obicei sâmbăta dar și înaintea festivalurilor majore sau a evenimentelor de familie pentru relaxarea corpului și a minții.
Stilul de viață tradițional al insulei Kihnu
Situată în largul coastei de vest a Estoniei, insula Kihnu găzduiește o comunitate de aproximativ 600 de locuitori. Insula încă are legături strânse cu rădăcinile sale tradiționale, care rămân vii și bine astăzi. Folosind războaie tradiționale și lână locală, femeile țes și tricotează, creând mănuși, ciorapi, fuste și bluze cu culori strălucitoare, dungi vii și broderii complicate. Lista include și ceremonia de nuntă Kihnu, care se bazează pe credințele precreștine și durează trei zile.
Stilul de cânt „leelo” al lui Setomaa
Seto leelo este un mod tradițional de a cânta, care te duce cu secole înapoi într-un loc antic și rural. Oamenii seto consideră cântatul o activitate naturală, de zi cu zi, o modalitate de a exprima gânduri și emoții, de a colecta amintiri și de a le transmite generațiilor viitoare. Tradiția cântării din Setomaa este păstrată vie atât de generațiile mai în vârstă, cât și de cele mai tinere. Câțiva dintre cei mai cunoscuți cântăreți autohtoni au reușit să amintească până la 20.000 de rime, câștigând titlul Seto Lauluimä, adică „Seto Mama Cântecelor”.
Mulgi puder, mâncarea tradițională
Mulgi puder este un piure tradițional de cartofi și orz din Mulgimaa, în sudul Estoniei. A fost adăugată pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO la sfârșitul anului 2024.
Mâncarea se face punând într-o oală cartofii tăiați felii și adăugând orz înmuiat în prealabil. După ce se adaugă sare, ingredientele se fierb până când se înmoaie suficient pentru a se zdrobi. Mulgi puder se servește cu carne de porc, care poate fi adăugată în piure sau servită în lateral. Se poate face și fără carne și se poate servi cu smântână, murături și o garnitură de legume.
Rezervația Biosferei Arhipelagul Estoniei de Vest
Rezervația Biosferei Arhipelagul Estoniei de Vest cuprinde insulele Estoniei de Vest, numeroase insulițe și zone marine. Natura noastră a rămas unică, neatinsă și diversă datorită abilităților și cunoștințelor localnicilor care trăiesc în armonie cu natura. Insulele oferă o gamă largă de experiențe în păduri, pe mare și pe uscat. Mâncarea locală tradițională, organică, din insulele de vest ale Estoniei a pus bazele festivalurilor culinare renumite pentru selecția lor abundentă și aromele delicioase. Arta și meșteșugurile insulelor, care au fost influențate de mediul local, sunt încântătoare și nu reușesc să fascineze vizitatorii.
Tartu, Orașul creativ al literaturii UNESCO
Tartu a fost acceptat în Rețeaua Orașelor Creative a UNESCO și a primit titlul international de Oraș al Literaturii la sfârșitul anului 2015. Tartu a propus trei idei de initiațivă internațională. Proiectele literare urbane includ poezia autobuzului ca proiect pilot.
Cooperarea în traducere a studenților universitari prezintă autori din țările vecine. Iar un proiect literar non-oraș aduce în regiunile periferice ale orașelor cu grupul țintă al acestui proiect format în mare parte din creatori de text, localnici și turiști care caută experiențe netradiționale.
Viljandi — Orașul creativ al meșteșugurilor și artei populare UNESCO
Viljandi a fost adăugat în rețea în 2019 ca oraș al meșteșugurilor și artei populare. Rolul principal al poziției a fost preluat de Academia de Cultură a Universității din Tartu din Viljandi, concentrându-se pe durabilitate și implicarea tinerilor. De asemenea, Viljandi este acum un centru pentru creatori profesioniști, cercetători și antreprenori care lucrează cu cultura populară, cum ar fi Festivalul de muzică populară Viljandi . Multe evenimente au loc la Centrul Estonian de Muzică Tradițională din Viljandi pe tot parcursul anului.
Tallinn, Orașul creativ al muzicii UNESCO
Tallinn este cel mai mare centru al culturii muzicale din Estonia, unde au loc sărbători de cântece și dans și festivaluri internaționale majore și concerte. Desfășurată o dată la cinci ani la Tallinn Song Festival Grounds, Celebrarea Cântecului și Dansului Estonian (Laulupidu) care a început în 1869 este un exemplu al bogatei istorii muzicale a orașului.
Peste o sută de ani mai târziu, în 1988, la Tallinn Song Festival au izbucnit demonstrații de cânt de seară în masă, în ceea ce este văzut ca începutul așa-numitei revoluții a cântării, care a contribuit foarte mult la obținerea independenței Estoniei și a celor doi vecini ai săi baltici din Uniunea Sovietică. În ultimii ani, Săptămâna Muzicii din Tallinn a umplut orașul cu muzică de la artiști locali și internaționali în fiecare primăvară.
Pentru informații suplimentare:
Legături către principalele site-uri oficiale
- Preşedinţie https://president.ee/en
- Guvern https://valitsus.ee/en
- Parlament (Riigikogu) http://www.riigikogu.ee/en/parliament-of-estonia/
- Ministerul Afacerilor Externe http://www.vm.ee/en
Citește și:
România, relații diplomatice: Japonia- O călătorie prin timp și spațiu în Țara Soarelui Răsare (FOTO)
România, relații diplomatice Brunei Darussalam celebrează Ziua Națională! Alertă de călătorie emisă de MAE (GALERIE FOTO)
România, relații diplomatice: Sfânta Lucia, un mixt cultural și etnic în Caraibe (Galerie FOTO)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii