#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

Încheiem, astăzi, seria fragmentelor dedicate Monumentului de la Adamclisi, preluate din monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” şi pe care i le datorăm publicistului Ioan Adam, autorul acestor preţioase mărturii de-acum un secol.
 

 

„Cu monumentul dela Adam-Clissi, s'a descoperit o pagină nouă de istorie şi s'a putut apoi interpreta uşor şi sculpturile de pe columna lui Traian.
Până aici se credea că ambele războae dacice au avut loc în chiar ţara lor, cu prilejul acelor două mari expediţiuni, făcute de romani, în anii 101-103 şi 105-107 d. Hr.
 
Pagina cea mai eroică şi mai hotărâtoare din acest războiu nu se cunoştea, căci istoricii de atunci pesemne că n'au putut urmări cu ştirile oştile romane, până în coprinsurile Sciţiei pontice. Singurul document care amintea întâmplările, era Columna lui Traian, dar n'a putut încă nimeni să-i smulgă mărturisirea, până la studiarea monumentului dela Adarn-Clissi.
 
Prima întrebare, care s'a pus la descoperirea monumentului şi deslegarea originei lui, a fost aceea asupra motivelor cari-au îndemnat pe Traian, să facă un monument atât de pompos, tocmai aici în bătaia lumei barbare. Urmărindu-se atunci scenele de pe columnă, s'a văzut că mult mai înainte de podul de peste Dunăre, se vede o scenă în care Traian, cu cavaleria lui, se îndreaptă în spre trei valuri întărite (cari nu pot fi decât cele trei valuri din Dobrogea), unde se dă o luptă crâncenă, la care ia parte însuşi împăratul.
 
Singurul loc, de altfel, unde intervine în bătălie chiar împăratul, ceeace dovedeşte că greul războiului a fost acolo.
De aici lucrurile se limpezesc uşor. Columna lui Traian capătă glas şi spune toată istoria celor două războae cu Decebal.

 

După experienţa cu prima expediţiune, Traian a văzut că puterea şi pericolul dacic vine din Scytia-minor (Dobrogia de azi). Decebal cu influenţa lui asupra geţilor răsboinici, îi aţâţa şi-i împingea în spre Moesia, ca să stingheriască incontinuu pe romani. Traian întelege tactica aceasta şi se hotărăşte ca mai înainte de a strivi pe Decebal în cuibul lui, să stârpiască răul de la isvor şi anume să înfrunte pentru totdeauna sumeţia geţilor din Schytia. Lupta de la cele trei valuri, condusă de însuşi Traian, a fost o încercare grea pentru oştile romane şi atunci a căzut străpunsă şi floarea căpiteniilor care au întovărăşit pe împărat. Lupta a fost grozavă, dar ea s'a sfârşit cu strivirea barbarilor şi deplina stăpânire a romanilor în Scytia.
 
Pentru preamărirea acestei victorii şi însemnătarea care trebuia s'o aibă în viitor, Traian a pus să se ridice un trofeu impunător, pe podişul cel mai ridicat din josul Scytiei, la sudul celor trei valuri şi alături de mormântul vitejilor (tumuLusul) care căzuse în luptă.
De aci Traian, după reliefurile columnei, a continuat războiul contra dacilor în chiar ţara lor, trecând Dunărea pe podul făcut de Apolodor şi stricând astfel uşor cuibul lui Decebal”.

 

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Pe drumul lui Adam-clisi prin Medgidia altui secol

#DobrogeaDigitală Barbariile care au mutilat monumentul Tropaeum Traiani

#DobrogeaDigitală Curiozităţi de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

#DobrogeaDigitală Columna de la Roma și monumentul de la Adamclisi isvorâte din aceeași concepţie

#DobrogeaDigitală Dilema tumulului de la Adamclisi, mormântul bravilor soldaţi căzuţi în războiul dacic sau al unui ofiter superior roman

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol