#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

Unul dintre capitolele cel mai amănunțit tratate din prețioasa monografie „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” pe care i-o datorăm publicistului Ioan Adam, după cum lesne ați putut observa din articolele de până acum, descrie monumentul de la Adamclisi și starea lui din urmă cu un secol.

 

Cert este că mormântul nu a fost amenajat niciodată, cu toate acestea, ruinele păstrate permit identificarea locului şi a mărimii tumulului. Mormântul a fost descoperit de Grigore Tocilescu în urma săpăturilor din anul 1897.

„La 200 m de trofeu, către răsărit, e un tumulus (movilă care acoperă un mormânt) înalt de 2 m,50 şi în diametru de 20 m. Înlăuntru s'a găsit o construcţiune pătrată. Zidurile au o înălţime de 6 .m. şi o lăţime de llm,67, cu câte o scară de 6 trepte, de fiecare parte.  Acolo s'a găsit tot felul de sfărâmături arhitectonice şi patru plăci de piatră cu inscripţiuni, pe care s'ar putea ceti următoarele, după d-l Tocilescu:

«Imperatorele Cezar, fiul divului Nerva, Nerva Traian, August, Germanic, Dacic, Tribun pentru a 13-a oară, consul pentru a 5-a oară, tatăl patriei, a construit acest monument în onoarea şi pentru memoria bravilor soldaţi, cari în războiul dacic a murit pentru patrie».

Sub inscripţiune erau numele ostaşilor morţi”.