#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

Până să fi ajuns la impozanta sa înfățișare de astăzi, pe care o datorăm perseverenței marelui istoric constănțean Adrian V. Rădulescu, asupra Monumentului de la Adamclisi au planat numeroase controverse, unele chiar interesante, cum veți avea să descoperiți lecturând acest fragment din monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”.
 

 
Publicistul Ioan Adam aduce în fața cititorului „câteva păreri mai curioase, date pe vremuri asupra monumentului nostru”.
 

„În anul 1837, sultanul Mahmut II însărcinează o comisiune de ofiţeri prusiani ca să studieze organizarea armatei turceşti şi diferitele poziţiuni strategice ale ţărei.
 
Comisiunea aceea, din care făcea parte şi Moltke, mareşalul de mai târziu, a făcut o călătorie şi prin Dobrogea. Urmele vechilor întărituri romane şi ruina oraşelor antice, au preocupat în de aproape pe ofiţerii prusieni, cari se împărţise în cercetarea lor, ca să nu Ie scape nimic nestudiat. Dintre ofiţerii din comisiune, numai Carol Baron de Vinke, într'o publicaţiune (1840) şi Moltke în corespondenţa sa, pomenesc între altele şi de monumentul de la Adam-Clissi, pe care ei îl cred mauzoleul unui împărat roman, sau mauzoleul celui care a construit valurile din Dobrogea.
Lalanne, mai târziu, complectează pe cei doi ofiţeri, susţinând că monumentul servia şi ca turn militar de observaţiune.
 
Wutzer (1860) crede că monumentul e de origină persană, din timpul expediţiunei lui Dariu şi că-i făcut din marmură (?).
Inginerul Jules Michel, care studia traseul unei proiectate căi ferate între Rasova şi Constanţa, a văzut şi el monumentul cu sfărmăturile dinprejur şi observând asemănarea lui arhitectonică, cu a ruinelor de la Roma, a conchis că e vorba de un monument funerar roman.
Peters, arheolog, care a studiat în deaproape Dobrogea, zice că monumentul e un mauzoleu, dar greşeşte când crede şi el că e de marmură.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Remus Opran, de la noi, susţine într'un articol publicat în «Farul Constanţei» (1880) că monumentul e de origină persană, fără să fi cunoscut pe Wutzer, părintele acestei păreri.
Mihail C. Sutzu, numismat învăţat şi arheolog, a vestit lumea prin «Revue archeologique» din Paris, despre minunea de la noi, susţinând că monumentul e construit de tribul Odryssilor, o ramură a tracilor vechi.
 

În această stare erau lucrurile până la 1882, când începe săpăturile la Adam-Clissi dl Tocilescu şi când în urma descoperirilor şi relaţiunilor date, chestiunea intră în discuţiunea arheologilor din toată lumea, apropiindu-se astfel de deslegare”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Barbariile care au mutilat monumentul Tropaeum Traiani

#DobrogeaDigitală La Vii e loc de odihnă și destindere sufletească

#DobrogeaDigitală Pe drumul lui Adam-clisi prin Medgidia altui secol

#DobrogeaDigitală Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

#DobrogeaDigitală La Tekir-ghiol vine lumea pentru toate bolele

#DobrogeaDigitală O legendă a Tekir-Ghiolului povestită acum 100 de ani