Gheorghe Popovici, cunoscut sub pseudonimul Teodor Robeanu, a devenit președinte de partid cu cinci ani înainte să se stingă din viață

• Gheoghe Popovici s-a născut pe 8 noiembrie 1863, în Cernăuți. A fost un jurist, istoric și poet român, membru corespondent al Academiei Române.

Gheorghe Popovici a fost fiul preotului și profesorului universitar Eusebiu Popovici. Mama sa, soția lui Eusebiu Popovici, a fost Elena Hacman. A făcut studiile primare începând din 1870 și secundare la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, absolvite în 1882. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți în 1886.
A fost membru activ al Societății Academice Junimea, în timpul studenției. În 1884 a devenit președintele acesteia. Urmează specializări la Innsbruck și Viena, încheiate cu doctorat în științe juridice, în anul 1894. A fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în Consiliul Imperial de la Viena (din 1897).

Începând din anul 1898 a fost redactor al publicației Foaia Legilor Imperiale pentru Ducatul Bucovinei. În 1901 a renunțat la cetățenia austriacă și s-a stabilit în România. A ocupat locul de la catedra universitară din București și a devenit membru corespondent al Academiei Române.

Gheorghe Popovici a scris poezii sub pseudonimul „Teodor Robeanu“.De-a lungul vieții s-a bucurat de o vastă activitate publicistică, colaborând cu articole de istorie, istoria dreptului, dar și cu versuri, la reviste și ziare cum sunt Candela, Convorbiri Literare, Revista politică, Gazeta Bucovinei, Patria, Tribuna etc.
Astăzi se împlinesc 116 ani de când Gheorghe Popovici a trecut în neființă. A participat la fondarea Partidului Poporal Național Român din Bucovina, în 1892. Fiind un lider important al partidului, în anul 1900 a devenit președintele acestuia.
 
Publicații: Index Zolkievensis, în Candela, Cernăuți, nr. 3, 1884; Mihai Vodă și moșnenii din Sularul - o încercare interpretativă, 1886; Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna (1707-1778), în Candela, 1886; Vechile așezăminte românești, 1887; Runc - glosă la o colecțiune inedită de documente moldo-câmpulungene, în Convorbiri literare, 1892; Nuvelă de castel, Cernăuți, 1894; Starostia Sepinicensă - Notiță privitoare la istoria vechii organizațiuni a Moldovei de Sus, 1900; Ordinea de succesiune a moșiilor donative moldovene în sec. XV, 1903; Anul de la martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, 1905; Poezii postume, București, 1908 (publicate de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel); Megieșii la români; Studiu asupra pareimiei juridice „ai carte, ai parte”; Jurământul cu brazda în cap, fragment din Istoria dreptului român; Dușegubina, fragment din Istoria dreptului român (conferințe în cadrul Societății Junimea).
 
Citește și:

Garabet Avachian, constănțeanul care a devenit un profesor emerit și ilustru colecționar de artă

Teodor Oroveanu, inginerul român care a introdus metode moderne de calcul ale conductelor pentru petrol