Originar din Constanța Geavit Musa, important om de știință și singurul tătar ce a fost membru corespondent al Academiei Române

 

 
Geavit Musa s-a născut în ziua de 23 decembrie 1931, la Palazu Mare, județul Constanța, fiind fiul lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanța și erou martir al închisorilor comuniste.
 
Geavit Musa a urmat cursurile liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța. A absolvit în anul 1951. Pe când era în clasa a X-a, Musa a câștigat prima olimpiadă organizată după război, atât la matematică, cât și la fizică. Totuși, deși a câștigat faza pe județ, el a fost exclus din lotul reprezentativ pentru faza finală de la București, fiind invocate motive de origine socială.
 
După absolvirea liceului, Geavit Musa a fost student la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În 1955 a finalizat studiile universitare și a fost repartizat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele.
 
A fost demis după doi ani, din nou pe motivul originii sociale. În 1958 a reușit să obțină postul de bibliotecar la Observatorul Astronomic. După alți doi ani, Geavit Musa devenea inginer tehnolog la Întreprinderea „Electrofar” din București.
 
Geavit Musa a început să abordeze din anul 1965 un domeniu ce a adus la căpătarea anvergurii sale. Este vorba despre conversia directă a energiei termice în energie electrică cu ajutorul plasmei, singura formă de agregare a materiei fără limită de temperatură. În acest sens, a pus bazele unui generator termoionic funcțional, cu randament de conversie similar cu cel raportat de institute de cercetare de prestigiu din Vest.
 
Tot în acel an, constănțeanul a început să publice, atât în reviste din România, cât și din străinătate, 40 de lucrări despre cercetările sale de fizică fundamentală.
 
El devenea doctor în fizica nucleară în anul 1967, cu teza „Contribuții la studiul proceselor fizice din diodele cu plasmă”.

 
La începutul anilor `70 (1972 – 1973), omul de știință a urmat un stagiu la Universitatea Texas, Dallas, SUA. Ar fi trebuit să ajungă și în Japonia, țară unde a obținut o bursă, dar nu a primit viză pentru a ieși din România.
 
De-a lungul timpului, Musa a fost invitat să lucreze în mari laboratoare din mai multe centre de cercetare din SUA și Europa.
 
În postura de cadru didactic, el a fost profesor la Universitatea „Osman Gazi” din Eskișehir, Turcia, între anii 1990 – 2003. Acolo a creat un laborator de fizica plasmei.
 
A predat și la Constanța, la Universitatea „Ovidius”, din anul 1994 până în 2010. A înființat trei laboratoare de fizica plasmei, predând capitole speciale legate de acest domeniu, precum și de tehnologii cu plasmă și laseri.
 

Între 19 aprilie 1997 și 19 martie 1998, el a fost directorul general al IFA.
 
În aprilie 2009, Geavit Musa devenea primul etnic tătar ales membru corespondent al Academiei Române, după cum menționa Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR). Tot atunci, el era ales președinte al Secției Fizica Plasmei din cadrul Societății de Fizică din România.
 
Geavit Musa este autorul a 27 de brevete omologate OSIM, 18 produse omologate și 20 de tehnologii.
 
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în 331 de articole apărute în reviste de fizică din țară și din străinătate, și citate în peste 800 de lucrări de specialitate.
 
Geavit Musa a decedat la data de 5 iulie 2010, în București.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța îi acorda post – mortem distincția „Meritul Dobrogean” însoțită de medalia „Dionisie Exiguul”, în anul 2019.
 
Citește și:
Geavit Musa - profesor, doctor în fizică nucleară