Geavit Musa - profesor, doctor în fizică nucleară

GEAVIT MUSA (1931-2010)

Geavit Musa a fost cercetător cu recunoaștere internațională în domeniul fizicii plasmei, profesor universitar la facultățile de fizică ale Universităților București și Constanța, membru corespondent al Academiei Române și Director General al Institutului de Fizică Atomică (IFA), Geavit Musa a fost înzestrat cu o putere de muncă ieșită din comun, făcând față cu perseverență adversităților regimului comunist și înscriindu-și numele în istoria culturii și științei din România.
 

Studiile și activitatea științifică a Prof. Dr. Geavit Musa

• 23 decembrie 1931 - se naște în Palazu Mare, județul Constanța, ca fiu al lui Șefket Musa Velulla, secretar al Consulatului Turc din Constanța, erou tătar martir al închisorilor comuniste.
• 1951 - absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, Constanța

În timpul liceului, îl cunoaște pe prof. Horia Hulubei, care susține la Constanța o conferință despre energia atomică, eveniment ce îl determină să se dedice fizicii.
Câștigă, în clasa X-a, prima olimpiadă organizată după război, atât la matematică cât și la fizică, ocupând locul 1 pe oraș, dar, după ce câștigă faza pe județ, este exclus din lotul reprezentativ pentru faza finală de la București, pe motive de origină socială.

• 1951-1955 - student al Facultății de Fizică din cadrul Universității București, unde l-a avut ca profesor pe Eugen Bădărău; repartizat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) din București.
• 1957 - este demis de la IFA, din cauza unor “probleme” necorespunzătoare din dosarul său de cadre.
• 1958 - primește, după mari intervenții, postul de bibliotecar la Observatorul Astronomic.
• 1960 - se angajează ca inginer tehnolog la Întreprinderea „Electrofar” din București, unde va câștiga o însemnată experiență, folosită ulterior în soluționarea unor probleme aplicative.
• 1960-1962 - lucrează, în timpul liber, cu prof. Aretin Corciovei, șeful laboratorului de fizică teoretică la IFA, împreună cu care publică două lucrări importante.
• 1963 - primește oferta de a se angaja la Institutul de Fizică al Academiei, unde lucrează în domeniul plasmei cu academicianul Eugen Bădărău.
• 1965 - abordează un domeniu ce se va dovedi de referință pentru cariera sa, conversia directă a energiei termice în energie electrică cu ajutorul plasmei, singura formă de agregare a materiei fără limită de temperatură; pune la punct un generator termoionic funcțional.
• 1965-1972 - publică, în reviste din țară și străinătate,40 de lucrări despre cercetările sale de fizică fundamentală.
• 1967 - devine doctor în fizică nucleară, cu teza „Contribuții la studiul proceselor fizice din diodele cu plasmă”.
• 1969 - este numit șef al laboratorului “Plasma de temperatură joasă” din cadrul IFA.
• 1972-1973 - efectuează un stagiu de un an la Universitatea Texas, Dallas, SUA, unde studiază comportarea spectrului de emisie optică a plasmei de post luminiscență la adiționarea de etanol.
• 1988 - câștigă o bursă de un an în Japonia, dar nu primește viza de ieșire din țară.
• 1975-2010 - activitate de cercetare științifică în domeniile fizicii plasmei și aplicațiilor ei în tehnica vidului ultra-înalt, în conversia energiei termice în energie electrică și în studiul proprietăților optice a unei game extinse de sisteme; studiază display-urile cu plasmă monocolor, reușind realizarea unei linii-pilot pentru producerea lor la Întreprinderea de Cinescoape București.

A evidențiat un nou efect în optică, denumit „efectul M“, în care spectrul de emisie se reduce la o singură linie, în cazul unui amestec de gaze.
A elaborat noi tehnologii, precum: sinterizarea în plasmă a pulberilor ultrafine de TiO2; sinterizarea acetilienei din cărbune în jet de plasmă etc.
A studiat efectul interacțiunii particulelor grele asupra spectrelor de emisie, procesele fizice legate de tehnica vidului ultraînalt, România fiind a treia țară din lume care a realizat pompe cu un vid mai înalt de 10-10 torr („pompe de vid Comșa-Musa“).
 
A abordat cercetări științifice care au fost finalizate prin realizări tehnice, printre produsele omologate fiind: tuburi stabilovolt, tuburi autoluminiscente cu tritiu, tuburi stroboscopice cu caracteristici speciale, lămpi de semnalizare, tuburi detectoare de flacără.

A fost invitat să lucreze în mari laboratoare din mai multe centre de cercetare din SUA și Europa, a colaborat cu instituții de învățământ și cercetare din Franța, Germania, Japonia și SUA, a fost invitat să prezinte lecții la numeroase conferințe naționale internaționale și a făcut parte din comitetele de organizare a unor importante manifestări internaționale. A fost distins cu Premiul „C. Miculescu“ al Academiei Române.

• 1990-2003 - profesor la Universitatea Osman Gazi din Eskișehir (Turcia), unde a creat un laborator de fizica plasmei. 
• 1991-1995 - membru al Colegiului Consultativ al Ministerului Cercetării și Tehnologiei.
• 19 aprilie 1997 - 19 martie 1998 - director general al IFA.
• 1994-2010 - profesor la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, unde înființează trei laboratoare de fizica plasmei și predă capitole speciale de fizica plasmei, tehnologii cu plasmă, fizica plasmei și laseri.
• aprilie 2009 - este ales membru corespondent al Academiei Române și președinte al Secției Fizica Plasmei din cadrul Societății de Fizică din România.

Este autorul a 27 de brevete omologate OSIM, 18 produse omologate și 20 de tehnologii.
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în 331 de articole apărute în reviste de fizică din țară și din străinătate, și citate în peste 800 de lucrări de specialitate

• 5 iulie 2010 - se stinge din viață, la București.

 

 

Mai multe despre personalitatea lui Geavit Musa puteți citi accesând articolele de mai jos:

UDTTMR a organizat un eveniment în memoria lui Musa Geavit

#citeșteDobrogea 86 de ani de la nașterea marelui fizician dobrogean Geavit Musa

A murit profesorul universitar doctor Musa Geavit