Volumul „Un tătar din România“, apreciat de cititori și istorici Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române - „Cartea semnată de Tasin Gemil vibrează de sentimente, emoții și adevăr“

• Tasin Gemil, a lansat, pe data de 11 mai,  o nouă lucrare dedicată relațiilor interetnice dintre tătari, turci și români - „Un tătar din România“.
• Lansarea a avut loc la biblioteca „I.N.Roman“ din municipiului Medgidia, fiind organizat de Asociația Culturală “Mehmet Niyazi”.
• Autorul împărtășește că este încântat de faptul că rudele sale au fost mulțumite de informațiile dezvăluite în cartea sa.

Profesor, timp de două decenii, la Universitatea „Ovidius” din Constanța, actualmente îndrumător de doctorat la universitatea clujeană Babeș-Bolyai, cercetător neobosit al istoriei moderne și contemporane, fondator și director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Tasin Gemil a lansat, pe data de 11 mai,  o nouă lucrare dedicată relațiilor interetnice dintre tătari, turci și români - „Un tătar din România“. Lansarea a avut loc la Biblioteca „I.N. Roman“ din municipiului Medgidia, fiind organizat de Asociația Culturală „Mehmet Niyazi”.
 
Tasin Gemil își prezintă cartea „Un tătar din România“ ca fiind o nouă versiune, mai scurtă, a lucrării sale anterioare „Pe drumurile istoriei", publicată în 2019 la Editura Presa Universitară Clujeană.
Autorul explică că a făcut o reducere drastică a textului, micșorându-l la jumătate din dimensiunea originală, de la aproape 1200 de pagini la mai puțin de 600. A renunțat la anumite părți ale cărții anterioare și a adăugat subcapitole noi. Tot conținutul lucrării a fost revizuit și condensat pentru a crea această nouă versiune.
 

„Această carte este veche şi este nouă, deopotrivă. Ea poate fi socotită o nouă ediţie, dar mult scurtată, a celor două volume ale cărții «Pe drumurile istoriei», pe care am publicat-o, în 2019, la aceeași Editură «Presa Universitară Clujeană». Dar, ea poate fi acceptată şi ca o carte nouă, nu numai prin titlul nou, care de fapt este titlul inițial, ci şi prin intervențiile masive în textul cărții precedente. Mai întâi, am operat o reducere cantitativă drastică, textul fiind micşorat la jumătate, de la aproape 1200 pagini (mai exact 1188), la mai puțin de 600 pagini (mai precis 565). Am renunţat la partea introductivă şi la cea de încheiere, la ultimul capitol şi la mai multe subcapitole. Dar, am adăugat şi subcapitole noi. Conținutul întregii lucrări a fost revizuit şi condensat, se arată în cuvântul de la începutul cărții“, spune Tasin Gemil. 

 
Autorul împărtășește că este încântat de faptul că rudele sale au fost mulțumite de informațiile dezvăluite în cartea sa. El menționează că a primit bucurie din partea colegilor săi de școală și facultate, care au confirmat veridicitatea relatărilor sale despre faptele și evenimentele din trecutul lor comun.
 

„Îmi permit să-mi destăinui şi satisfacţia pentru că rudele mele sunt deosebit de mulțumite de faptul că am dezvăluit informații, fie şi limitate, despre trecutul de care nu ştiau mai nimic. Colegii mei, de şcoală şi facultate, mi-au produs bucurii atunci când, prin scris sau vorbe, mi-au confirmat că relatările din carte despre fapte şi evenimente din acele timpuri corespund în totalitate adevărului, adăugând şi unele amănunte pe care nu le știam sau îmi scăpaseră“, a punctat în prefața volumului.

 
Tasin Gemil relatează că mulți cititori, atât tătari, cât și români, au apreciat cartea sa ca fiind extrem de captivantă, citindu-se ca o adevărată operă literară.  Unii au mers chiar mai departe, comparând-o cu un roman pe care este greu să-l lași din mână. Autorul menționează că nu puțini cititori i-au mărturisit că au parcurs cele două volume ale cărții fără întrerupere, într-un interval de 3-4 zile, și au descoperit o mulțime de lucruri noi, unele dintre ele fiind cu totul nebănuite.
 

„Mulţi cititori, tătari şi români, au recunoscut că această carte este deosebit de atractivă, citindu-se ca o adevărată operă literară. Ba unii au forţat nota, afirmând că este ca un roman pe care cu greu îl lași din mână. Nu puţini mi-au mărturisit că au citit cele două volume, cu foarte puţine întreruperi, în 3-4 zile consecutive, și că au aflat o sumedenie de lucruri noi, unele nebănuite“, a mai punctat autorul în prefața volumului.

  
 

Volumul „Un tătar din România“ conține XIV capitole

 
 
Capitolul I – Rădăcinile și copilăria (pagina 15)
 
Strămoșii mei au venit din Crimeea
Străbunicul meu a fost primarul Medgidiei
„Cap de turc” al lui Jean Steriadi este de fapt „Cap de tătar”
Viața cotidiană din Osmancea
Întâmplări cu bunica
Caii bunicului
Prietenii din Medgidia
Datini vechi tătărești
Cele mai vechi amintiri
Relațiile interetnice din Dobrogea
 
Capitolul II - Școala din Medgidia (pagina 101)
 
Djadidism la Medgidia
Viața culturală din Medgidia
Două note de zece în aceeași oră de istorie
Deviza vieții mele
Examenul de maturitate
Bursier de Sfat Popular
 
Capitolul III – Student la Iași (pagina 123)
 
Prima dată în Iași
Revenirea în Iași ca student
Tătarii se declarau turci
Am fost deturnat de la arheologie la turcologie
Problema bursei de studii în URSS
Rană veche
Absolvirea facultății
 
Capitolul IV – Militar cu termen redus și profesor de liceu (pagina 163)
 
Teterist
Spectacol de gală la Caracal
„Vitelloni” din Eforie Sud
Rechemarea la Iași
 
Capitolul V – Cercetător științific la Iași (pagina 179)
 
Am devenit ieșean
Sectorul de istorie universală
Mobilizat în prima linie a frontului
Pregătirea doctoratului
În atenția Securității
Al doilea Dimitrie Cantemir
Prima călătorie în Turcia
Am încercat să mușc dintr-o rodie
Universitățile din Turcia
Prietenul meu, librarul Ismail
Cei mai tari istorici ai Turciei
Liderii tătarilor crimeeni
A doua călătorie în Turcia
Șansa vieții mele
Călătorii științifice în alte țări
Noi dezamăgiri în Iași
Ce este un istoric?
 
Capitolul VI – Arhivist principal în București (pagina 237)

Supușii lui „nea Vasile”
Program guvernamental de cercetare a surselor istorice din străinătate
Interzis să merg în Turcia
Volum de documente turco-osmane
 
Capitolul VII – Pe „Nava Amiral” a istoriografiei române (pagina 253)
 
Elita istoriografiei române
Revenirea
Cea dintâi monografie a relațiilor româno-otomane
Răzmeriță pe „Nava Amiral”
Pregătiri pentru plecarea definitivă în Turcia
 
Capitolul VIII – Participant la Revoluția română (pagina 271)
 
Izbăvirea
Membru al C.P.U.N.
Amendament pentru reprezentarea minorităților naționale
În Parlament
 
Capitolul IX – Liderul comunității tătare (pagina 283)
 
UDTTMER este „odrasla” mea politică
Nașul meu politic
Neînțelegeri între turci și tătari
Uneltele dezbinării
De ce feseniștii din Constanța au fost împotriva tătarilor?
Ziua cea mare
Programul de renaștere națională a tătarilor
Reînființarea Seminarului Musulman din Medgidia
Președintele Suleyman Demirel la Medgidia
Reluarea legăturilor cu patria străbună Crimeea
Muzeul de istorie și civilizație tătară
 
Capitolul X – Cel dintâi deputat al tătarilor în Parlamentul României (pagina 315)
 
Prioritățile primului deputat al tătarilor
„Noaptea care a zguduit Constituția”
Atacuri și contraatacuri
În slujba Academiei Române
Membru al Adunării Parlamentare a NATO
Am reușit să schimb titlul și conținutul unui raport despre România
Preparative diplomatice pentru intrarea României în Consiliul Europei
Un nou mandate de deputat
Reacție la atacul SRI
„Antanta Pontică”
Istoria Mării Negre
Universitatea Mării Negre
Deportarea tătarilor evocată pentru prima oară în Parlamentul României
Legile învățământului
Finalul mandatului de deputat
 
Capitolul XI - Universitate în Constanța (pagina 359)
 
Concursuri academice
Istoria și politica
Singurul turco-tătar conducător de doctorat
Profesor la Universitatea din Ankara
 
Capitolul XII – Primul și unicul ambasador de origine turco-tătară (pagina 377)
 
Ideea de a fi ambasador
Capitolul are două părți
 
Partea I. Republica Azerbaidjan (pagina 381)
 
Ideea devine o realitate extraordinară
Procedură diplomatică neobișnuită
Tentative de blocare
Deschiderea Ambasadei
Diplomație public și cultural
Genii românești omagiate în Azerbaidjan
Legăturile culturale sunt cele mai durabile
Relațiile politico-diplomatice româno-azerbaidjene
Mircea Geoană la Baku
Deschiderea Ambasadei Azerbaidjanului la București
Vizita prezidențială
Rezultatele vizitei prezidențiale
Legături comerciale
Încheierea misiunii la Baku
Plecarea din Azerbaidjan
 
Partea II. Turkmenistan (pagina 459)
 
Numirea a fost tranșată în avionul prezidențial
Iarăși probleme la plecarea în misiune
Începerea misiunii la Așgabat
Niyazowland
„Sfânta” Ruhnama
Corpul Diplomatic
Românii din Turkmenistan
Relațiile economice dintre România și Turkmenistan
Școala românească de duminică
Admiterea în UE și acțiuni cultural europene
Noul sediu al Ambasadei
Moartea dictatorului
În umbra monumentelor nu cresc lideri
Noua conducere
Încheierea misiunii diplomatice
 
Capitolul XIII – Răzbunarea Securității (pagina 525)
 
Dosarele mele de la Securitate
Atac odios
Sentința finală
 
Capitolul XIV – Institutul de Turcologie (pagina 539)
 
De ce la Cluj-Napoca?
Obiective și realizări
Prof. univ. dr. Călin Felezeu
 
Extras din Capitolul I al cărții:
 
„15 - Rădăcinile și copilăria
1943 – anul nașterii
 
Sudul orașului, acum Casa Armatei, mică mahala a țiganilor tătari care existau numai în Medgidia; Estul orașului - mahalaua țiganilor turci, mahalaua de colibe și bordeie cunoscută
apoi sub denumirea de Ali Baba; Cartierul musulman – preponderent tătăresc, erau și turci în număr mai mic și câțiva albanezi musulmani; Vestul orașului – cartier românesc.
 
Nord-vestul Orașului Nou a fost construit pentru ofițerii armatei sovietice de ocupație. Garnizoana sovietică era încartiruită în cazarma aflată în zona stadionului de astăzi
Cazarma românească era lângă spitalul nou. Spitalul a fost construit chiar în curtea cazarmei.
 
16 - Strămoșii mei au venit din Crimeea
 
Abdul Medjid, sultan otoman (1839-1861) – prin firmanul din 2 septembrie 1856, lângă vatra vechii localități Karasu, a fost ridicat un nou oraș printre primele localități din cuprinsul Imperiului otoman, care a beneficiat de o structură urbană modernă.
 
Abdul Kerim, străbunic, unul dintre învățații acestui oraș. A venit în Medgidia nou construită atunci ca urbe modernă, a ridicat o casă mare cu grădină și a cumpărat opt prăvălii pe strada mare a orașului Bagcesaray, capitala Hanatului Tătar din Crimeea.
 
Karasu Târg, numit ulterior Medjidiye, a fost reconstruit special pentru refugiații tătari după încheierea războiului Crimeei 1853-1856. Ulema - pătura ulema era numele pentru învățații orașului.“
 

 
„Descrierea pe care o faci comunităților de tătari din Dobrogea mi se pare antologică“
 
 
Pe ultima copertă a volumului „Un tătar din România“, putem citi trei referințe semnate de Emil Constantinescu, președintele României (1996-2000), de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și de dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României.
 

„Ambasadorul Tasin Gemil îndeplinea criteriul excelenței profesionale, pe care mi-o confirmase marele istoric turc Halil Inalcik, doctor honoris causa al Universității București“, scrie Emil Constantinescu, președintele României (1996-2000).

 

„Cititorii obișnuiți, dar și istoricii vor găsi în această carte o istorie vie a unor decenii pline de viață, o carte căreia nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin, o carte vibrând de sentimente și de emoții, dar și de preocupare pentru dreptate și pentru adevăr. Tasin Gemil se dezvăluie aici ca istoric, cercetător, profesor, participant la viața politică, diplomat, conducător de instituții, editor etc., dar domnia sa rămâne mai presus de toate un Om între oameni, participant la facerea și scrierea istoriei României contemporane“, relatează acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

 

„Dragă Tasin, mi-a făcut o mare bucurie să-ți citesc cartea de memorii (prin interviuri). E superbă. Nu e numai fresca vieții unui om și a unei familii, ci și o istorie vie a societății noastre din ultimii șaptezeci de ani. Deși te cunosc de o viață, n-aș fi crezut că ai învățat româna târziu, când mergeai la școală. Vorbești o limbă atât de bogată și frumoasă, plină de nuanțe, că aș fi jurat că asta a fost limbă învățată de mic copil. Descrierea pe care o faci comunităților de tătari din Dobrogea mi se pare antologică“, a comentat dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României.

 
Citește și:
 
LIVE TEXT și VIDEO: Profesorul Tasin Gemil își lansează volumul "Un tătar din România". Evenimentul, găzduit de Biblioteca I.N.Roman din Medgidia (FOTO)
 
Profesorul Tasin Gemil, lecție de istorie despre războiul declanșat de ruși împotriva Ucrainei - „Ceea ce a făcut Putin, este lovitura finală pentru Rusia“ - VIDEO