#Dobrogea Digitală Spiritul bibliologului Ioan Popișteanu aduce laolaltă Universitatea „Ovidius” și ZIUA de Constanța, întru salvgardarea patrimoniului dobrogean (video)

În toamna anului trecut, când Universitatea „Ovidius” din Constanța și cotidianul ZIUA de Constanța puneau bazele unui eveniment aparte dedicat Zilei Dobrogei, la 142 de ani de la revenirea în hotarele României, discuțiile purtau „pecetea” unei probabilități, din cauza pandemiei care a bulversat cotidianul tuturor. S-au căutat variante cât mai în siguranță și se ajunsese la consensul unei manifestări online, dar care, în cele din urmă, a fost amânată. Pentru cei care probabil se întreabă de ce acest parteneriat între două instituții care până mai ieri păreau divergente ca preocupări veți afla în rândurile următoare.
 
Digitalizarea Bibliotecii Universitare a UOC
 
Ieri, Sala Senatului, din Campusul Universității „Ovidius” a găzduit Conferința online „Biblioteca universitară Ioan Popișteanu – arc peste timp. Acces universal la informație prin digitalizare”, în cuvântul de deschidere, rectorul, conf. univ. dr. Dan-Marcel ILIESCU, explicând de ce s-a ales această zi. „Dacă viața ne-a obligat să amânăm întâlnirea din toamnă, acum ne-am dorit să profităm de prezența unui musafir de marcă, pentru a relua această inițiativă, cu două evenimente comasate: lansarea Bibliotecii digitale «Ioan Popișteanu» a Universității «Ovidius» și un moment de mare încărcătură emoțională, prin care universitatea îl omagiază pe cel care a fost prof. Popișteanu. Ambele în colaborare cu niște parteneri dragi, care ne sunt aproape de ceva vreme. Mă bucur să-i înștiințez că astăzi, în Consiliul de administrație, am aprobat parteneriatul cu cotidianul ZIUA de Constanța, pe care, evident, ni-l dorim cât mai lung și cât mai fructuos”.
 
Musafirul la care se referă rectorul universității este prof. univ. dr. Liviu Franga, un remarcabil filolog și traducător român, preocupat de filologia greco-romană, profesor doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, Catedra de Filologie Clasică. Reputatul filolog s-a aflat la Universitatea „Ovidius” din Constanța în calitate de expert evaluator în Comisia de experți permanenți ai ARACIS.
Moderat de prof. univ. dr. Mihai Gîrțu, prorector UOC - cercetare și inovare, evenimentul s-a dorit un arc peste timp, o punte imaginară pe care Biblioteca universitară „Ioan Popișteanu” a pășit spre digitalizarea tezaurului său adus astfel la dispoziția publicului larg. „Proiectul a pornit la sugestia și inițiativa doamnei Claudia Tanislav, managerul ZIUA de Constanța, în ceea ce privește trecerea fondului de carte în format electronic. Dar inițiativa este pe un fond mai vechi, în care, cu colegi din universitate, am încercat să creăm un depozit digital instituțional, care să cuprindă lucrările de finalizare a studiilor, cât și fondul de carte. Iată că, în 2020, a fost posibil datorită unor oameni de suflet, inspirați”, a afirmat prof. Gîrțu.
 
„Revoluția digitală”
„Biblioteca Universității «Ovidius» duce la împlinire un proiect pe care cel omagiat astăzi – Ioan Popișteanu, dar și dumneavoastră l-ați dorit să se întâmple”, afirma prof. univ. dr. Liviu Franga în deschiderea intervenției sale, pe care a intitulat-o „Revoluția digitală”.
Pornind din antichitate, de la geneza cărții – „biblion”, ajungând la Bibliotecile din Alexandria ori Pergamon, trecând prin Galaxia Gutenberg și saltul în noua eră a tiparului, prof. Franga s-a referit în, a doua parte, la revoluția digitală, încheind prin a spune că „Digitalizarea nu constituie un proces, un act, o întreprindere bazată pe stereotipuri repetitive și prin aceasta un fapt fastidios. Dimpotrivă, este important ca acela care se ocupă de digitalizare să aibă imaginație și să se folosească de ea. Desigur, nu orice carte se pretează ușor la digitalizare. Pe primul loc se află cele bine structurate: pot fi opere științifice, filosofice, istorice, teologice și de ce nu cele literare, aparținând genului narativ sau versuri, epopee și cele aparținând genului dramatic. Ideea fundamentală și scopul primordial al digitalizării este de a ajunge rapid la informații și de a face conexiuni cu alte informații. Drumul cărții de la tăblițele cuneiforme la tabula cerata, de la cartea pe țesătură de in și codecsul pe pergament, până la cartea tipărită a fost lung și întortocheat. Revoluții succesive sau globale l-au marcat. Cartea fiind produsul cel mai intelectual al omenirii, drumul ei a culminat cu o revoluție. Revoluția digitală. Suntem încă la începutul ei. Îi întrezărim greu încheierea. Care poate nu va fi niciodată sau care poate va fi o altă nouă revoluție”.


Universitarii constănțeni salută un demers necesar
Recent numită directorul Bibliotecii universitare „Ioan Popișteanu”, prof. univ. dr. Florentina NICOLAE a vorbit despre Ovidius în fondul patrimonial al bibliotecii, plecând de la impactul pe care acesta l-a avut asupra dezvoltării conștiinței naționale a românilor. În final, a precizat că prima teză de doctorat susținută la Universitatea „Ovidius” din Constanța a avut ca subiect opera ovidiană, al cărei autor a fost un erudit clasicist și cadru didactic al acestei universități, prof. Ștefan Cucu. „Nu întâmplător în prefața cărții publicate la Editura Ex Ponto în 2003 îi mulțumea directorului bibliotecii, domnului Ioan Popișteanu, pentru oportunitățile de cercetare pe care i le-a oferit prin fondul de carte deosebit de valoros”.
 
Despre cartea religioasă din patrimoniul bibliotecii, prin intermediul a opt argumente, în fapt titluri inestimabile care așază Universitatea „Ovidius” pe o hartă culturală, a vorbit lect. univ. dr. Carmen CIORNEA, Facultatea de Teologie, nu înainte de a-și mărturisi prețuirea pentru memoria prof. Ioan Popișteanu. „Pentru că domnia sa știa să se deschidă față de studenți, față de colegi, față de toți oamenii care poate erau neînsemnați în acel moment al vieții lor, dar care pentru dânsul contau, privindu-i printr-o altă grilă. O grilă a omului care trecea dincolo de aparențe, care căuta esențele. Un om cu o viziune. Acest spirit enciclopedic care ne-a reunit astăzi și ne face să evocăm cu atâta emoție ceea ce munca sa a materializat prin acest fond de carte rară din biblioteca în care a știut să-și formeze o echipă. Un om care știa să polarizeze și să aducă laolaltă oameni extrem de valoroși”.
 
Următorul vorbitor, conf. univ. dr. Emanuel PLOPEANU, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, a vorbit despre digitalizare ca o măsură a normalizării în lumea contemporană, ca o soluție de facilitare a accesului la informare. „Este, totodată, și un motiv de mândrie instituțională, pentru că este firesc ca biblioteca să digitalizeze fondul de carte rară, valoroasă, care nu poate fi accesat în condiții normale. Cred eu că fondul digitalizat pe care îl marcăm astăzi reprezintă un instrument valoros pentru cercetare, plecând de la lucrări de licență, de disertație, de doctorat și îi felicit pe toți cei care și-au asumat acest demers și l-au dus la bun sfârșit, cu speranța că se vor mai adăuga și alte titluri, care țin de domeniul istoric”.
 
Aflat la București, Mihai NICOLAE, președintele Asociației „Stefadina”, instituție care a făcut posibilă digitalizarea și restaurarea unora dintre titlurile valoroase ale bibliotecii universitare a fost prezent online la eveniment. Arhivist de carieră, cu peste 25 de ani de activitate, ani în care i-au trecut prin mână multe publicații (nu mai departe cei 53 de km de arhivă pe care îi păstorește asociația pe care o conduce), Mihai Nicolae s-a declarat foarte impresionat de acceptul Universității „Ovidius” de a demara digitalizarea, dar mai degrabă pentru că s-a început cu restaurarea. „Cel mai important lucru la un fond de carte este restaurarea, dragostea față de ce transmite suportul de hârtie, protejarea și aducerea la forma inițială, pentru conservarea și păstrarea acestui patrimoniu extraordinar. Avem un colectiv de oameni foarte tineri, ceea ce mă bucură cel mai tare, dintre care o parte au o dizabilitate, sunt surdo-muți. Vă dați seama oameni care nu pot exprima ce este în sufletul lor convertesc informația de pe suportul de hârtie într-o bază de date virtuală, unde practic toată lumea se poate bucura. Sunt încântat că am putut susține acest proiect și să fim sănătoși să-l ducem mai departe, pentru că nici nu ne dăm seama cât de importantă este această activitate pentru generațiile viitoare. Este cea mai mare responsabilitate pe care poate să o aibă un român adevărat”.
 
În finalul primei părți a evenimentului găzduit ieri de Sala Senatului, decanul Facultății de litere, conf. univ. dr. Alina BUZATU, a concluzionat: „Paradigma digitalului nu confiscă viața așa cum o știam, în care cărțile erau din hârtie și oamenii le răsfoiau. Cunoașterea de ordin digital este o asumare, fundamentală, a unei misiuni de salvgardare, pe care și Universitatea «Ovidius» a declarat-o”.
 
„Meritul Dobrogea”. In Memoriam Ioan Popișteanu
În cea de-a doua secțiune, moderată de Claudia Tanislav, managerul cotidianului ZIUA de Constanța, i-a fost decernată, post-mortem, placheta „Meritul Dobrogean” bibliologului Ioan Popișteanu, care a fost înmânată soției, Ana Popișteanu.
După cum deja se știe, parteneriatul dintre Universitatea „Ovidius” și cotidianul constănțean nu ar fi fost posibil dacă acest om hăruit nu ar fi depus, timp de peste patru decenii, toate eforturile pentru a lăsa o zestre uriașă, atât ca volum de carte, dar și ca valoare istoric-culturală.
Și dacă digitalizarea celor 120 de titluri a fost posibilă, se datorează unor oameni cărora Claudia Tanislav a dorit să le mulțumească public: fostul rector Sorin Rugină, prorector Mihai Gîrțu, decanul Alina Buzatu, Marcela Ianovici și Aida Constantin, președintele Asociației Ștefadina – Mihai Nicolae. Aprecieri rectorului Dan Iliescu și prorectorului Raluca Trandafir, care au integrat continuitatea acestei idei. „Dar mai mult decât oricui, mentorului spiritual al acestui demers, care este regretatul academician Petre T. Frangopol, recent stins din viață, și care ne-a susținut întâlnirea cu domnul prorector Mihai Gîrțu. Moment care a contat enorm în dinamica materializării acestui proiect. Consider că începuturile au nevoie de atenție și focalizare, iar finalurile trebuie să fie onorante”.
 

După un Laudatio aparte, filtrat prin emoțiile personale trăite și amintirile prof. univ. dr.  Cristina TAMAȘ alături de cel omagiat, i-a fost înmânată Anei Popișteanu placheta, care a mulțumit organizatorilor și tuturor celor care păstrează vie amintirea soțului său. 

„Ioan Popișteanu a avut rădăcini adânc înfipte în pământul dobrogean. Familia consideră că prin această omagiere îi este recunoscută strădania de a îmbogăți cultura și istoria Dobrogei, dar mai ales contribuția sa la înființarea și dezvoltarea universității, contribuție adusă pe două planuri, cum îi plăcea lui să explice. Pe plan personal, prin entuziasmul său și printr-o conjunctură favorabilă, în sensul că noul ministru al Învățământului era atunci vechiul său prieten din conducerea compartimentului bibliotecii, care a ascultat cu atenție doleanțele comitetului de inițiativă de la acea vreme. Și pe plan profesional, prin faptul că biblioteca pe care o făurise și o conducea de peste 20 de ani întrunea cerințele înființării noii universități. Viața lui a fost un continuu efort pentru ca numele Universității Ovidius, al Editurilor Ex Ponto și Ovidius University Press, precum și al Clubului Sportiv Știința, a cărui bază a fost pusă tot de el, să ocupe un loc de prestigiu în plan național. Mulțumim încă o dată pentru această prețuire care îl așază pe Ioan Popișteanu între personalitățile Dobrogei”.

Citește și:

Cotidianul ZIUA de Constanța decernează, post-mortem, placheta „Meritul Dobrogean” bibliologului Ioan Popișteanu

Galerie foto: