Retrospectiva 2020 Digitalizarea învățământului românesc din cauza pandemiei. Dar și regresul educației

În învățământul românesc al anului 2020 un lucru este cert: ce n-au reușit miniștrii Educației perindați de la Daniel Funeriu încoace – inițiatorul Bibliotecii școlare virtuale prevăzute de Legea educației naționale, dar ignorată – a reușit pandemia de coronavirus în 10 luni.

Din nefericire, lipsa dintru început a infrastructurii și a logisticii pentru desfășurarea cursurilor on-line a creat un adevărat tsunami, ale cărui efecte le vom observa cel mai probabil la primul examen de admitere, de anul viitor.

Un semestru fără teze, dar cu oboseală cronică

Sfârșitul semestrului al II-lea al anului școlar 2019-2020 a fost marcat de închiderea școlilor începând cu data de 11 martie, când a fost declarată starea de urgență, și trecerea învățământului în online. Suspendarea cursurilor a fost prelungită și după vacanța de Paște, continuându-se cu predarea/ascultarea în regim... virtual. Avea să fie declanșat un adevărat „cataclism”, sărăcia din educația românească, datorată subfinanțării, arătându-și „colții” și băgând în sperieți tot sistemul.

În vara 2020 au urmat o serie de scenarii și zvonistică legată de o posibilă înghețare a anului școlar, dar și de modul cum se vor desfășura examenele naționale, care, în cele din urmă, au oferit șanse egale tuturor elevilor, fiind organizate chiar și sesiuni speciale suplimentare atât pentru Evaluarea Națională, cât și pentru Bacalaureat.
Am asistat și la o premieră în învățământul românesc: pentru prima dată rezultatele nu au mai fost afișate cu numele și prenumele candidatului, ci prin atribuirea de coduri.
Și, cu toate rigorile impuse în desfășurarea probelor scrise, elevii au reușit să obțină medii frumoase, la Evaluarea Națională 76,2% au obținut note peste 5, iar la Bacalaureat de 59,27%.
De asemenea, și cadrele didactice constănțene au înfruntat cu stoicism rigorile impuse de pandemie propriilor examene, reușind să obțină la Definitivat o promovabilitate de 69,9%, iar la Titularizare de 58,66%, mai mare față de anii precedenți.

Elevii au revenit în bănci pe 14 septembrie, dar bucuria revederii cu colegii le-a fost scurtă, din cauza creșterii alarmante a numărului de îmbolnăviri cu covid.
S-au încercat trei scenarii de continuare a cursurilor, prognozate pe baza numărului de îmbolnăviri la mia de locuitori, respectiv: scenariul verde, în care era prevăzut ca toți copiii să meargă la școală, acest lucru fiind obligatoriu, nu opțional; scenariul galben - un hibrid... jumătate mergeau la școală și jumătate rămâneau on-line, după care schimbau la două săptămâni „turele”, iar scenariul roșu 100% online, aplicat din 9 noiembrie.

La data respectivă, directorii unităților de învățământ constănțene raportau că un număr de 6.899 de elevi din învățământul de masă și 368 din învățământul special nu dețineau dispozitivele necesare accesării activităților de învățare on-line. Ceea ce a condus la o serie de derapaje, fiind necesară introducerea monitorizărilor cursurilor susținute de profesori.

Restricțiile din semestrul I al anului școlar 2020-2021 au venit la pachet cu anularea concursurilor și olimpiadelor școlare, dar și a tezelor.
Încet-încet am asistat la un regres al actului educațional, și pe fondul unei oboseli declarate a elevilor, care resimt acut lipsa oricărei interacțiuni atât cu cel de la catedră, dar mai ales cu colegii. Nu au lipsit nici reclamațiile la adresa profesorilor care mimau actul educațional sau la adresa celor mai înaintați în vârstă, care nu se puteau racorda la noile cerințe.

Mai cu hei-rup, mai cu sponsorizări, mai cu presiuni din toate părțile, încet-încet elevii constănțeni reușesc să intre în posesia tabletelor necesare pentru a putea participa la cursurile online, după prea multe luni în care au pierdut ritmul, dar și materia predată.

La ora actuală, se lucrează la o nouă raportare, la solicitarea ministrului Sorin Cîmpeanu, pentru a se constata necesarul de tablete/laptopuri atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
 

Cum s-a schimbat învățământul românesc din perspectiva ministrului Monica Anisie

Vă prezentăm în continuare un fragment din raportul de activitate sugestiv intitulat „1 an de guvernare”, al fostului ministru al Educației Monica Anisie, actualmente senator.

„În învățământul preuniversitar, intervențiile prioritare au vizat operaționalizarea unor măsuri de impact care să combată, într-o primă fază, pe termen scurt, rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional. Măsurile întreprinse în învățământul preuniversitar au acoperit nevoile de sprijin și de educație a zeci de mii de elevi – extinderea programului «Masa caldă», transportul gratuit pentru elevi, tichetele sociale pentru elevii din medii defavorizate.


Au fost alocate fonduri substanțiale, prin programe sociale destinate categoriilor defavorizate, pentru susținerea participării școlare și reducerea abandonului școlar. De asemenea, pe acest segment au fost adoptate și intervenții sistemice de tipul metodologiilor care includ acțiuni pentru combaterea segregării școlare și încurajarea accesului la educație incluzivă de calitate și formare.

Debirocratizarea activității cadrelor didactice, demers anunțat încă de la preluarea portofoliului și dublat de promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional centrat pe nevoile elevului, s-a concretizat prin reducerea numărului de comisii din școli și eliminarea unor seturi de documente, dar și prin revizuirea/simplificarea standardelor ARACIP de evaluare externă și a metodologiei aferente.

Alte direcții de acțiune: profesionalizarea carierei didactice și a managementului școlar, îmbunătățirea infrastructurii școlare prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat, precum și asigurarea transportului gratuit pentru elevi.

Pandemia de COVID-19 a impus aplicarea unor măsuri care să adapteze sistemul de educație la noile constrângeri. Ministerul Educației și Cercetării a răspuns prin reacții imediate la problemele «cronicizate» de-a lungul timpului în sistem, asigurând într-o manieră structurată intervenții rapide în vederea respectării dreptului de acces egal la educație. În acest sens, acțiunile Ministerului Educației și Cercetării au vizat încheierea în condiții bune a anului școlar 2019-2020, asigurarea cadrului legislativ pentru organizarea examenelor și a evaluărilor naționale din anul școlar 2020-2021, pregătirea deschiderii noului an școlar în condiții optime, respectiv promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și centrarea pe utilizarea tehnologiilor IT în procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional. Mai mult decât atât, a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, SMART-Edu”.


Citește și:

Deja sătui de cursurile online care le-au confiscat socializarea „Școala Altfel” în pandemie a scos la iveală tendința elevilor de a lua în derizoriu activități făcute formal