Istoria Dobrogei - Bibliografie Ekataios (sec. VI-V î. H.) (galerie foto)
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ekataios (sec. VI-V î. H.) (galerie foto)
31 Oct, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
5010
Marime text
Logograful grec Hecateu (Ekataios) (sec. VI-V î. H.) din Milet a fost primul autor antic care a menționat popoare și așezări din regiunea Dunării de Jos, referindu-se la neamurile crobizilor și trizilor și la cetatea Orgame de la Istru.
Hecateu (c. 550 î. H - 470 î. H.) s-a născut în familia aristocratului Hegesander orașul grec Milet, cel mai important polis de pe coasta de V a Asiei Mici (Turcia asiatică). Politician și cărturar, a participat la revolta orașelor grecești din Asia Mică împotriva regelui persan Darius I , deși inițial a încercat în mod realist să-și descurajeze concitadinii, iar după înfrângere a fost trimis ca sol la învingători.
În urma unor lungi călătorii în Europa, Asia și Africa, el a scris Periodos ges/Călătorii în jurul pământului și Genealogiai/Genealogii, opere din care s-au păstrat câteva fragmente. De asemenea, o consecință a acestor călătorii a fost îmbunățirea hărții lui Anaximandru (sec. VI î. h.) din Milet.
Hecateu din Milet este unul din cei mai reprezentanți ai logografilor/scriitori în proză greci, precursori ai disciplinei istoriei, inițiată de Herodotos (cca 484 î. H. - 425 î. H.) din Halicarnas (Asia Mică). Logografii au preluat de la poeții tradiționali mitologia, pe care au conexat-o cu documentarea pe teren, marcată de spiritul critic promovat de filosofia în dezvoltare, așa cum reiese din următorul pasaj de la începutul Genealogiilor: „Astfel grăiește Hecateu milesianul: scriu acestea așa cun socot că a fost adevărat; căci spusele grecilor sunt multe și, după părerea mea, bune să stârnească râsul.”
Aspecte din călătoriile și activitatea logografului sunt amintite în Istoriai/Istoriile (V, 36, 125) lui Herodot și în Istorike Bibliotheke/Biblioteca istorică (X, 25) a lui Diodor din Sicilia (sec. I î. H.)
În scrierea geografică Călătorii în jurul pământului, el descrie țările și popoarele din lumea cunoscută de greci.
În cartea întâi, intitulată Europa, călătorul menționează separat triburile crobizilor și trizilor ca „neam la miazăzi de Istru (Dunăre)”. Arheologul Dumitru Berciu (1907-1998) considera (1965) cele 2 triburi ca fiind getice În aceeași carte, milesianul amintește Orgame ca „cetate la Istru”. Dionisie Pippidi (1905-1933/Institutul de Arheologie București) considera (1976) că „poate” este aceeași cetate cu Argamum de epocă romană. Spre deosebire de D. Pippdi, D. Berciu și Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Universitatea „Ovidius” Constanța) erau convinși de această identificare, localizând-o la capul Dolojman/com. Jurilovca, ca urmare a unor săpături arheologice deschise în 1916 de academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii de arheologie românești.
Aceste mențiuni ale sale sunt citate de literatul bizantin Stephanos (Constantinopol) din sec. VI d. H. în dicționarul geografic Ethnika.
Bibliografie cronologică
FELIX JACOBY, Die Fragmente der griechischen Historiker, Berlin, I, 1923, p. 28.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, p.
DIONISIE M. PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei, vol. I: Geți și greci la Dunărea de Jos, Ed. Acad. RPR, București, 1965, p. 105-107 (Partea I - Băștinașii / D.B. - 5. Populația băștinașă în perioada târzie a Hallstattului (550-450 î. H.) - Geții din Dobrogea în lumina primelor izvoare literare)
DIONISIE M. PIPPIDI, Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic - sec. X, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 521 (Hecateu/D. P.)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed II rev., Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 36, 42. (V. Prima epocă a fierului: Hallstatt. Traco-geții și unitatea etnică carapto-danubiană-pontică/A. R.)
HORIA DUMITRU OPREA, Istoriografia greacă și elenistică (I), „Istorii regăsite”, 13 februarie 2013, https://istoriiregasite.worpress.com
HECATEU - „Călătorii în jurul pământului”
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Hecateu (c. 550 î. H - 470 î. H.) s-a născut în familia aristocratului Hegesander orașul grec Milet, cel mai important polis de pe coasta de V a Asiei Mici (Turcia asiatică). Politician și cărturar, a participat la revolta orașelor grecești din Asia Mică împotriva regelui persan Darius I , deși inițial a încercat în mod realist să-și descurajeze concitadinii, iar după înfrângere a fost trimis ca sol la învingători.
În urma unor lungi călătorii în Europa, Asia și Africa, el a scris Periodos ges/Călătorii în jurul pământului și Genealogiai/Genealogii, opere din care s-au păstrat câteva fragmente. De asemenea, o consecință a acestor călătorii a fost îmbunățirea hărții lui Anaximandru (sec. VI î. h.) din Milet.
Hecateu din Milet este unul din cei mai reprezentanți ai logografilor/scriitori în proză greci, precursori ai disciplinei istoriei, inițiată de Herodotos (cca 484 î. H. - 425 î. H.) din Halicarnas (Asia Mică). Logografii au preluat de la poeții tradiționali mitologia, pe care au conexat-o cu documentarea pe teren, marcată de spiritul critic promovat de filosofia în dezvoltare, așa cum reiese din următorul pasaj de la începutul Genealogiilor: „Astfel grăiește Hecateu milesianul: scriu acestea așa cun socot că a fost adevărat; căci spusele grecilor sunt multe și, după părerea mea, bune să stârnească râsul.”
Aspecte din călătoriile și activitatea logografului sunt amintite în Istoriai/Istoriile (V, 36, 125) lui Herodot și în Istorike Bibliotheke/Biblioteca istorică (X, 25) a lui Diodor din Sicilia (sec. I î. H.)
În scrierea geografică Călătorii în jurul pământului, el descrie țările și popoarele din lumea cunoscută de greci.
În cartea întâi, intitulată Europa, călătorul menționează separat triburile crobizilor și trizilor ca „neam la miazăzi de Istru (Dunăre)”. Arheologul Dumitru Berciu (1907-1998) considera (1965) cele 2 triburi ca fiind getice În aceeași carte, milesianul amintește Orgame ca „cetate la Istru”. Dionisie Pippidi (1905-1933/Institutul de Arheologie București) considera (1976) că „poate” este aceeași cetate cu Argamum de epocă romană. Spre deosebire de D. Pippdi, D. Berciu și Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța/Universitatea „Ovidius” Constanța) erau convinși de această identificare, localizând-o la capul Dolojman/com. Jurilovca, ca urmare a unor săpături arheologice deschise în 1916 de academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școlii de arheologie românești.
Aceste mențiuni ale sale sunt citate de literatul bizantin Stephanos (Constantinopol) din sec. VI d. H. în dicționarul geografic Ethnika.
Bibliografie cronologică
FELIX JACOBY, Die Fragmente der griechischen Historiker, Berlin, I, 1923, p. 28.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964, p.
DIONISIE M. PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei, vol. I: Geți și greci la Dunărea de Jos, Ed. Acad. RPR, București, 1965, p. 105-107 (Partea I - Băștinașii / D.B. - 5. Populația băștinașă în perioada târzie a Hallstattului (550-450 î. H.) - Geții din Dobrogea în lumina primelor izvoare literare)
DIONISIE M. PIPPIDI, Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic - sec. X, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 521 (Hecateu/D. P.)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed II rev., Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 36, 42. (V. Prima epocă a fierului: Hallstatt. Traco-geții și unitatea etnică carapto-danubiană-pontică/A. R.)
HORIA DUMITRU OPREA, Istoriografia greacă și elenistică (I), „Istorii regăsite”, 13 februarie 2013, https://istoriiregasite.worpress.com
HECATEU - „Călătorii în jurul pământului”
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Istoria Dobrogei - Instituții Episcopiile creștine din provincia romană Scythia Minor (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii