„Cred că ne aflăm deja în cel de-al Treilea Război Mondial. Războiul declanșat de Putin va schimba mersul omenirii“

• Scriitorul și diplomatul Tasin Gemil a făcut, în anul 2022, o analiză amplă a situației politice din lume, afirmând că „ne aflăm deja în cel de-al Treilea Război Mondial“.
• În acest război sunt angrenate rețelele de socializare, multiplele canale de televiziune, presa electronică, care susțin o parte sau alta, în funcție de interese politice și economice.
• În analiza sa, scriitorul și diplomatul Tasin Gemil susține că situația actuală se aseamănă mult cu cea din preajma și de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

 
„Deși multă lume nu recunoaște încă, cred că ne aflăm deja în cel de-al Treilea Război Mondial. Conflictul armat ruso-ucrainean se desfășoară sângeros și distrugător de opt luni; nu există țară în lume, mare sau mică, care să nu fi fost afectată de acest război. Multe state, îndeosebi marile puteri din Occident, sunt implicate, fie și indirect, în acest război. Condițiile în care se desfășoară acest război sunt mult diferite față de cele ale Războiului Mondial precedent. În al Doilea Război Mondial au participat efectiv multe din statele lumii, cu armate proprii, cele mai multe de partea puterilor aliate. Au fost și multe țări care s-au declarat neutre, dar în realitate au fost implicate indirect în război. Acum, pe câmpul de luptă se află doar armata rusă și cea ucraineană. Numai că partea ucraineană este susținută masiv cu armament și alte mijloace de luptă de întregul Occident, în primul rând de NATO. Motivația principală a statelor democrate este faptul că ele apără principiile fundamentale ale dreptului internațional, care, în esență, înseamnă respectarea hotarelor existente, stabilite prin tratate internaționale recunoscute de ONU. Or, Putin a încălcat cu brutalitate aceste norme elementare, fără de care nu poate exista ordinea internațională. La fel procedase și Hitler.
 
În prezent, există și alte mijloace eficiente de luptă decât armamentul convențional. Sunt active acum adevărate armate secrete care atacă, de acasă sau din birou, sistemele cibernetice nu numai ale statelor beligerante, ci și ale altor state, producând pagube mult mai mari decât loviturile cu rachete și bombe. Sunt angrenate în război și rețelele de socializare care împânzesc tot globul, multiplele canale de televiziune, presa, îndeosebi cea electronică, care susțin o parte sau alta, în funcție de interese politice și economice. Mijloacele electronice realizează comunicări individuale rapide cu miliarde de oameni, ceea ce depășește în forță capacitatea militară convențională a tuturor statelor. Rusia se află sub presiunea teribilă a opiniei publice mondiale, care în covârșitoarea ei parte o condamnă pentru agresiunea săvârșită, căci astfel a pus în pericol securitatea alimentară, energetică, cibernetică și fizică a întregii omeniri. Putin și cei din jurul lui au săvârșit și prostia imensă de a amenința lumea întreagă cu dezastrul nuclear.


Se formează o opinie generală formidabilă, care va marca pentru totdeauna Rusia și poporul rus


Chiar dacă există mulți antioccidentali, mai ales în așa-zisa lumea a treia, amenințarea nucleară a Rusiei este de natură să sperie toți oamenii, indiferent de opțiunea lor politică sau religioasă. Conducătorii ruși au mers iarăși orbește pe linia lor tradițională, istorică de expansiune, prin amenințare și distrugere. Așa a făcut Rusia imperială de la început, distrugând în primul rând statele tătare și încercând să extermine poporul tătar, și până în zilele noastre, când rușii nimicesc mase de oameni nevinovați, în Siria și Ucraina. Acum, vor să extermine poporul ucrainean. Este deja un nou «mare război», mai bine zis unul «global», de această dată, căci la el iau parte aproape toți oamenii din lume, dar fiecare stând la el acasă, în fața calculatorului sau a televizorului. Se formează o opinie generală formidabilă, care va marca pentru multă vreme, dacă nu chiar pentru totdeauna, Rusia și poporul rus. Abia acum a aflat toată lumea ce a fost și ce este cu adevărat Rusia.
 
Se spune că istoria se repetă. Istoria nu se repetă, ci doar condițiile create de oameni care duc la situații asemănătoare în timp. Situația actuală se aseamănă mult cu cea din preajma și de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Germania ieșise înfrântă și umilită din Primul Război Mondial. Revanșa era dorința germanilor, iar partidul fascist al lui Hitler a venit la putere pe acest val de frustrări, cu promisiunea de a oferi poporului nu numai satisfacția revanșei, ci și refacerea măreției de odinioară a Reichului. Vladimir Putin a ajuns la putere după destrămarea URSS, adică după prăbușirea marelui Imperiu Rus, care la sfârșitul Primului Război Mondial se salvase și se lărgise sub flamurile roșii ale comunismului. După prăbușirea URSS și la sfârșitul Războiului Rece a apărut și s-a întins în toată Rusia o mare dezamăgire, provocată de pierderea măreției imperiale ruse.

Poporul rus a fost educat sute de ani, mai ales de biserică, în credința fanatică față de «Tătucul țar», care era întruchipat și de «Tovarășul Prim-secretar al PCUS», totodată și cu mândria față de „Mama Rusia”, denumită cu orgoliu și «Velikaja Rossija» (Măreața Rusie). Pentru cei care cunosc cât de cât istoria Rusiei, nu este nici o surpriză faptul că «tătucul Vladimir Vladimirovici» Putin este adulat și susținut de marea majoritate a poporului rus. Indiferent ce ar mai face, el este perceput de majoritatea rușilor că vrea să apere Mama Rusia și să refacă Marea Rusie. În Rusia nu a fost nici o revoluție ; au izbucnit doar unele revolte limitate, iar reformele, câte au fost, au venit de sus în jos. Așa-zisa Marea Revoluție Socialistă din Octombrie din 1917 a fost de fapt o conspirație militară pregătită de Marele Stat Major al armatei germane, care urmărea scoaterea Rusiei din Primul Război Mondial, ceea ce s-a și întâmplat. Iar prin războiul civil (1918-1922) a fost urmărită refacerea și consolidarea structurii imperiale a Rusiei, amenințată la sfârșitul Primului Război Mondial. Imperiul Rus a fost singurul imperiu care s-a salvat după terminarea Primului Război Mondial, prin noul imperiu URSS, proclamat în 1922. Mai mult, s-a extins apoi prin anexări și cotropiri.


Invadarea Ucrainei a trezit, din nou, la realitate marile puteri democrate



Noul țar Putin și-a înțeles pe deplin rolul său istoric atunci când a ajuns la Kremlin. El a urmărit de la început refacerea Marelui Imperiu Rus. Nu s-a alarmat lumea când el a reoficializat vechiul imn al URSS. Era un semnal clar că programul său politic se baza pe restaurarea puterii imperiale ruse, fie și sub forma URSS sau cu altă denumire de imperiu eurasiatic. De aici și atenția mare acordată în prezent în Rusia marelui imperiu tătar cunoscut sub denumirea rusească de Zolotaja Orda (Hoarda de Aur), pentru a putea fi folosit ca drept istoric eurasiatic, dar fără tătari. Nu este o întâmplare faptul că acest program revanșard al lui Putin a început cu invazia Crimeii, care pe lângă însemnătatea sa geostrategică deosebită, are și semnificația de centru al marelui stat tătar, care a fost și este obsesia țarilor ruși. Imperiul rus a început să fie fondat de Ivan cel Groaznic (1547-1584), în anul 1552, prin cucerirea Hanatului Tătar din Kazan, apoi și a Hanatului Tătar din Astrahan, în 1556. Ivan cel Groaznic a fost primul țar (cezar-împărat) al Rusiei. Acesta este modelul pe care îl urmează Vladimir cel Groaznic.
 
Führerul Hitler a venit la putere tot cu susținerea populară a programului său revanșard. Ca urmare, Germania a fost militarizată, sub privirile îngăduitoare ale marilor state democrate. Hitler a forțat așa-zisa unire cu Austria (Anschluss), la 12 martie 1938. Pentru a evita războiul, marile state occidentale au recurs la mijloace diplomatice de protest, ceea ce l-a încurajat pe Hitler. La 29 septembrie 1938, Hitler a anexat și regiunea sudetă (Sudetenland) din Cehoslovacia. Iar la 1 septembrie 1939, armata germană a invadat Polonia. Abia atunci s-au trezit marile state occidentale și au cerut imperios Germaniei să se retragă din Polonia. Hitler nu s-a conformat, iar puterile apusene i-au declarat război. Așa a început cel de-al Doilea Război Mondial. Nu sunt oare asemănări între aceste acțiuni ale lui Hitler si cele ale lui Putin din zilele noastre?!

Anexarea Crimeii, în februarie 2014, nu amintește oare de anexarea Austriei, iar anexarea Donbasului, în septembrie 2022, nu se aseamănă cu anexarea regiunii sudete? Nu se poate ca în cancelariile vestice să nu se facă referiri la aceste coincidențe, cu atât mai mult cu cât acordul de la München („trădarea de la München”) pentru anexarea regiunii sudete a fost semnat și de Franța, Anglia și Italia.
 
Când Putin a invadat Crimeea, în februarie 2014, marile state democrate din apus s-au mulțumit cu proteste formale, tot în ideea de a evita agravarea conflictului. Ca și Hitler, Putin a interpretat această atitudine ca un semn de slăbiciune a Occidentului. Numai invadarea Ucrainei a trezit, din nou, la realitate marile puteri democrate. Dar, spre deosebire de Hitler, care avea o armată puternică, bine înzestrată și instruită, disciplinată și cu un corp de comandă competent, Putin s-a trezit pe front cu o armată de strânsură, prost echipată și cu ofițeri incapabili și corupți.
 
Așa cum am scris si în articolul publicat pe pagina mea de Facebook, la 01 februarie 2022, sub titlul «NATO este garanția vitală a Rusiei», credeam că din motive de înțelepciune politică Putin nu va face totuși «greșeala fatală» de a invada Ucraina. Dar el a făcut-o, la 24 februarie 2022, cu consecințele grave despre care avertizasem. De fapt, el nu a făcut nimic altceva decât să-și îndeplinească misiunea pe care și-o asumase față de predecesorii săi de la Kremlin și față de poporul rus, de a reface puterea de odinioară a Rusiei Mari. Dar, a fost o gravă eroare din perspectiva istoriei universale. În primul rând, întreaga omenire a văzut acum că acest colos numit Rusia, de care se temea toată lumea, avea de fapt picioare de lut. Bănuiesc că și Putin trăia în mitul marii puteri a Rusiei, nefiind conștient de situația reală a țării sale. Rusia nu va mai fi percepută niciodată ca cea care a fost până în februarie 2022. Putin, Rusia și poporul rus vor purta pentru totdeauna stigmatul de a fi provocat cel de-al Treilea Război Mondial, în măsură să se transforme – să ferească bunul Dumnezeu – într-o catastrofă a omenirii.

Ca și în cel de-al Doilea Război Mondial, aproape întreaga omenire conștientă s-a coalizat împotriva invadatorilor, atunci germani hitleriști, acum ruși putiniști. Hitler a fost învins, în ciuda mașinii sale de război formidabile. Germania a fost împărțită. Putin va fi înfrânt mult mai ușor, căci în afara susținerii oarbe a poporului său, el nu are nici un fel de sprijin, iar armata sa este deja sleită. Cel puțin generația tânără din Rusia nu este totuși la fel ca cea din vremea celui de-al Doilea Război Mondial, numit în URSS «Marele Război pentru Apărarea Patriei», când au fost mobilizați toți oamenii din Imperiul sovietic.
 
Nu cred că Putin va mai face greșeala de a recurge la arma nucleară, căci ar fi sfârșitul Rusiei nu numai ca putere mondială, ci și ca stat regional. Rusia riscă să se destrame rapid, rămânând în cel mai bun caz cu un spațiu restrâns în jurul Moscovei. Dar, sunt convins că Occidentul, în primul rând SUA, nu vor distruge Rusia, căci au nevoie de ea pentru a contracara ascensiunea Chinei ca putere mondială. China este o competitoare mult mai puternică și dibace, comparativ cu Rusia, și este de natură să creeze probleme mult mai grave în viitor, decât cele de până acuma. Istoria multimilenară a Chinei stă mărturie pentru capacitatea ei regenerativă formidabilă.
 
În afara Cruciadelor, a invaziei mongole, relativ scurte, și a impactului otoman, relativ restrâns, nu au fost conflicte majore între Europa și Asia, mai bine zis între Occident și Orient. Războaiele au sfâșiat mai grav și timp îndelungat interiorul Europei, decât alte continente. De acum, vom fi însă în fața unui conflict imens între vechiul continent Europa și marele continent Asia, mai precis între puterile reprezentative ale Occidentului și Orientului, adică între SUA și China. Cu treizeci și ceva de ani în urmă, într-o expunere făcută la Bruxelles, avertizasem că «Asia vine peste Europa». Nu Islamul este pericolul major pentru Europa - atrăgeam atenția tot atunci - ci China. Predicția cred că se adeverește.
 
În orice caz, războiul declanșat de Putin va fi de natură să schimbe mersul omenirii, mai mult decât a făcut-o cel de-al Doilea Război Mondial. Nu-mi place să o spun, dar mă tem că generațiile viitoare vor avea de soluționat probleme mult mai mari și mai grave, decât cele avute de generațiile de până acuma. Să dea bunul Dumnezeu să nu am dreptate și să se așeze pacea mondială, pe care au visat-o toți marii conducători din istoria omenirii. Am încredere în puterea libertății și a justiției promovate de SUA și întreaga Europă democrată, așa cum admir și marea cultură și istoria multimilenară a Chinei. Sper ca îngemănarea pașnică dintre aceste forțe extraordinare să nască o lume nouă, cu o civilizație mixtă strălucită, în măsură să asigure liniștea și prosperitatea întregii omeniri“.
(16 octombrie 2022)                                     
 
 
Cine este Tasin Gemil

 
Născut în Medgidia, pe 21 septembrie 1943, într-o familie de origine musulmană, Tasin Gemil a urmat cursurile Școlii elementare de șapte ani cu predare în limba tătară din Medgidia (1949-1956), apoi Liceul Mixt din Medgidia - actualmente Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu" (1956-1960), și apoi cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași.
 
În iunie 1976 a susținut teza de doctorat, la Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, cu titlul: „Țările Române în contextul politic internațional” (1621-1672) (publicată la Editura Academiei Române, în 1979, 231 pag.) În anul 1999, Tasin Gemil a primit titlul de Cetățean de Onoare al localității natale.

Tasin Gemil a semnat 12 volume de autor, 8 volume de coautor, 8 volume ca editor, circa 100 de studii științifice în reviste de specialitate din țară și din străinătate, peste 60 de recenzii, polemici și note; a înființat și editat 2 reviste științifice; a susținut mai mult de 100 de comunicări științifice la manifestări științifice interne și internaționale; a publicat câteva sute de articole și interviuri în ziare românești și străine; a fost protagonist la peste 200 de emisiuni radio și TV în țară și străinătate, însumând mai mult de 60 ore de emisie; a luat cuvântul de peste 1000 ori la întruniri naționale și internaționale, cu caracter științific, cultural, politic, diplomatic. În calitate de ambasador român a elaborat aproximativ 1500 de documente diplomatice. 96 colegi de breaslă din țară și străinătate, inclusiv somități, au contribuit cu lucrări științifice la două volume omagiale, care au fost publicate cu ocazia împlinirii vârstei de 60 și, respectiv, de 70 de ani.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Citește și:
 
 
Profesorul Tasin Gemil, lecție de istorie despre războiul declanșat de ruși împotriva Ucrainei - „Ceea ce a făcut Putin, este lovitura finală pentru Rusia“ - VIDEO
 
Putin vrea să stăpânească toată Europa