Dobrogea în perioada 1908-1912. Câteva statistici interesante (II) - galerie foto

La începutul secolului XX, în drumul său spre transformarea într-un stat modern al Europei, România depune eforturi pentru îmbunătăţirea vieţii populaţiei. Pe lângă reformele sociale şi administrative, se pune preţ, din ce în ce mai mult, pe educaţia locuitorilor.
 
În Dobrogea, prefecţii se implică activ în deschiderea de şcoli, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Se remarcă în primul rând Scarlat Vârnav, inginer ieşean specializat la Paris şi care a fost prefect al judeţului Constanţa în două mandate: 1902-1904, respectiv 1907-1909.
 
În timpul mandatelor sale sunt construite bulevardul Elisabeta şi Cazinoul din Constanţa, acesta din urmă însă inaugurat în august 1910. De asemenea, la iniţiativa sa au fost construite pe râpa Belvedere, între 1903 şi 1906, trei clădiri reprezentative ale oraşului Constanţa: Palatul Regal (azi, Tribunalul), Prefectura sau Palatul Administrativ (azi, Cercul Militar) şi Tribunalul (azi, Judecătoria).
 
În ceea ce priveşte educaţia în judeţ, Vârnav s-a implicat în construirea a nu mai puţin de 117 şcoli, cele mai multe dintre ele în mediul rural. Astfel, în 1908, judeţul Constanţa ajunge să figureze în statistici cu 130 de şcoli primare rurale, care aveau 162 de învăţători, din care 39 erau femei. De altfel, numărul total al elevilor din ciclul primar, în mediul rural, se ridica la 8.981.
 
În ceea ce priveşte învăţământul primar urban, cifrele se referă aici la cele şapte oraşe existente în judeţ, în speţă la reşedinţa Constanţa şi la cele şase comune urbane: Medgidia, Cernavodă, Hârşova, Ostrov, Mangalia şi Cuzgun (azi, comuna Ion Corvin).
 
În aceste şapte oraşe erau înscrişi în şcoala primară, în intervalul 1907-1908, de 2.536 de copii, din care 1.112 erau fete. Şcoala primară era foarte importantă în acea perioadă. Să ne gândim, prin comparaţie cu prezentul, că în 1908, în România existau doar două instituţii de învăţământ superior, Universităţile din Bucureşti şi Iaşi, unde studiau doar 4.912 studenţi (mult pentru acele vremuri, foarte puţin azi).
 
Ne întoarcem pentru scurt timp la prefectul Scarlat Vârnav pentru a menţiona că în timpul celor două mandate el s-a implicat în construirea a 42 de biserici în judeţul Constanţa. Aşa se face că, în anul 1911, judeţul avea 97 de biserici. Funcţionau şi 135 de geamii şi moschei, număr normal, dacă ţinem seama de comunitatea musulmană numeroasă, de secolele de stăpânire otomană şi de faptul că multe localităţi ale judeţului fuseseră fondate şi locuite de turci şi de tătari. Judeţul Tulcea avea, la rândul său, în 1911, 106 biserici şi 28 de moschei şi geamii.
 
Anuarul Statistic al României ne oferă informaţii extrem de interesante şi în ceea ce priveşte sectorul economic. Cifrele anuarului se referă la anul 1908. Să începem cu numărul de animale domestice existente în Dobrogea, regiune unde creşterea animalelor era o activitate de tradiţie.

 
Aflăm astfel că judeţul Constanţa era pe primul loc în ceea ce priveşte numărul oilor, fiind înregistrate 387.565 de capete. Judeţul Constanţa avea, de asemenea, 63.283 de cai, 104.629 de boi şi bivoli, 31.279 de porci şi 2.430 de capre.
Judeţul Tulcea avea 167.813 oi, 30.281 de cai, 55.689 de boi şi bivoli, 20.718 porci şi 5.824 de capre.
 
Viaţa era şi atunci scumpă, salariile mici, într-o Românie care abia prinsese gustul industrializării şi care încerca să scape de eticheta de ţară preponderent agrară şi de umbra sângeroasei Răscoale Țărăneşti din 1907.
 
La capitolul comerţ avem aşadar preţurile mijlocii practicate în România, la diverse alimente de bază. Știm astfel că în judeţul Constanţa, un kilogram de mălai costa 18 bani, un kilogram de carne de oaie - 1,07 lei, 1 kg carne de porc - 1,26 lei, 1 kg carne de găină - 1,57 lei, 100 de ouă - 6,21 lei, litrul de lapte - 30 de bani, o pâine - 0,25 de bani, iar un kilogram de brânză - 1,34 lei.
 
În judeţul Tulcea, evident, peştele avea preţul cel mai mic din ţară. Un kilogram de crap, de exemplu, costa sub un leu (0,98 lei) kilogramul de mălai era 16 bani, iar 1 kg de carne de oaie - 94 de bani.

 
Datorită construcţiei şi modernizării Portului Constanţa, în prima decadă a secolului XX, România a început să înregistreze cifre record în ceea ce priveşte exportul şi importul produselor de tot felul. Doar în 1910, în porturile fluviale şi maritime (Constanţa era de departe liderul) au intrat 36.729 de nave de diferite tipuri, mărimi şi tonaje. Din acestea, doar vreo 11.000 de bastimente erau româneşti, restul străine.
 
Cifrele ne oferă imaginea evoluţiei extraordinare înregistrate la capitolul import-export. Astfel, în 1880, România importase 310.970 de tone de mărfuri şi exportase 1.324.090 de tone.
 
După 30 de ani, în 1910, importul era de 771.516 tone, iar exportul ajunsese la 4.488.628 de tone. Valoarea totală a mărfurilor tranzacţionate în porturi se ridica în 1910 la peste 616 milioane lei!
 
În Portul Constanţa, Saligny construise celebrele sale silozuri, astfel că România exporta mari cantităţi de cereale. Se construiseră şi instalaţii pentru petrol, cantităţi uriaşe de ţiţei fiind exportate în străinătate...
 
(Va urma)
 
Bibliografie - Anuarul Statistic al României, Imprimeria Statului, Bucureşti, 1912
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Dobrogea în perioada 1908-1912. Câteva statistici interesante (I)