Județul Constanța și Dobrogea anilor '30 (I)

România interbelică a fost una dintre cele mai importante țări ale Europei interbelice, iar dovezile care confirmă această afirmație sunt extrem de numeroase. După Marele Război (primul Război Mondial), statul român a intrat pe sinuosul, dar ascendentul drum al modernizării, drum care a durat mai bine de două decenii.
 

 
În anii '30, România Mare reușise să facă pași uriași și să devină un partener economic important pentru marile puteri ale continentului. Existau, evident, și numeroase probleme, pe care le vom evidenția în cadrul acestei serii de materiale.
 
Dobrogea, cu ale sale patru județe (Tulcea, Constanța, Durostor și Caliacra) a devenit una dintre cele mai importante provincii ale statului, porturile sale fluviale și mai ales Portul Maritim Constanța reprezentând elemente extrem de importante în geografia economică națională. Vom prezenta datele economice, sociale și culturale ale Dobrogei anilor '30, dar și pe cele înregistrate la nivel național.
 
Principala sursă bibliografică este Enciclopedia publicată în 1938 sub coordonarea sociologului Dimitrie Gusti. Lucrarea în patru volume, întinsă pe aproape 5.000 de pagini, cuprinde informații extrem de prețioase. La realizarea sa au contribuit mari personalități românești ale vremii, din diverse domenii de activitate. Doar ca exemplu, îi enumerăm pe Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Constantin Moisil, Ioan Georgescu, Sabin Manuila, Mircea Vulcănescu dar numărul celor ce au pus umărul la realizarea Enciclopediei este cu mult mai mare.
 
Dobrogea anilor '30 este o provincie importantă a României Mari, dar păstrează în continuare elementele sale de unicitate, care nu vor dispărea niciodată. Particularitățile acestui meleag milenar, cu o istorie impresionantă și mereu tulbure, sunt evidențiate și de marele istoric Constantin C. Giurescu: „... Prin așezarea ei în drumul către Marea Neagră și în acel de invazii, dinspre stepa rusă către Balcani și viceversa, Dobrogea a fost totdeauna un ținut de trecere, deci o răspântie și o zonă de amestec... Populație carpatică, dar amestecată cu neamuri balcanice și cu altele din marea stepă rusă (tătari, ruși)... Tocmai acest caract6er constituie însă originalitatea ei..."
 
În anul 1938, România era a zecea țară din Europa, ca suprafață, având o întindere de 295.049 kilometri pătrați. Ca populație, se clasa pe locul opt. Situația a fost aceeași atât în 1930 (data recensământului național oficial), cât și în anii 1938. Astfel, cifrele absolute ale recensământului din 1930 dădeau o populație a României de 18.052.896 locuitori. Opt ani mai târziu, cifrele provizorii adunate de Institutul Național de Statistică indicau o populație a României Mari de 19.750.004 locuitori.
 
În 1930, Dobrogea cu ale sale patru județe avea 811.322 de locuitori. În 1938, populația crescuse la 919.728 de persoane, așezate în 18 orașe și 725 de sate. Cele patru județe componente își împărțeau locuitorii astfel: jud. Constanța - 285.917, jud. Tulcea - 214.736, jud. Caliacra - 186.059, Durostor - 233.016.

 
Dobrogea era în continuare provincia cu cea mai mică densitate demografică, de 34 de locuitori pe kilometrul pătrat. Județul Constanța avea o suprafață de 6.910 km.
 
România anului 1938 ajunge să aibă un total de 23 de municipii. Orașul Constanța se afla pe lista aceasta încă din 1926 și avea, potrivit recensământului oficial din 30, o populație de 58.258 locuitori. Evident, cifra reală în 38 era cu mult mai mare, ajungând la peste 65.000 de persoane.
 
Se făceau progrese economice importante, însă acestea se vedeau mai ales în mediul urban. În 1938, județul Constanța, cel mai dezvoltat economic din provincie, avea înregistrate 1901 întreprinderi comerciale și industriale, dintr-un total național de 120.627 de întreprinderi. Din totalul oficial de 811.000 de locuitori, înregistrați la recensământul din 30, doar 193.000 de dobrogeni trăiau în mediul urban, ceilalți fiind locuitori ai zonelor rurale. Județul Constanța avea 79.663 de locuitori în mediul urban, dintr-un total de 249.914 locuitori.
 
Dobrogea anilor 30 avea o populație multietnică, din care un procent de 44% era al românilor majoritari. Pentru celelalte etnii ale provinciei, Enciclopedia din 1938 ne oferă următoarele date: bulgari 22,8%, turci 18,5%, tătari 2,7%, germani 1,5%, ruși 3,4%, greci 1,1%, armeni 0,7%, găgăuzi 0,9%, țigani (n.a. azi - rromi) 1,4%, evrei 0,5% plus alte neamuri. Evreii dobrogeni se regăseau în primul rând în așezările urbane, unde se îndeletniceau cu diverse afaceri. În orașul Constanța, în anul de referință 38 erau în jur de 2000. Numărul lor în Dobrogea este destul de mic, dacă ținem cont că în Bucovina ei erau într-un procent de 10,8% din totalul populației provinciei, în Basarabia 7,2%, în Moldova 6,5%, în Crișana și Maramureș - 6,4% etc...
 

Un aspect foarte interesant este că în perioada interbelică Dobrogea a fost un adevărat magnet pentru românii din celelalte provincii, care au venit să se stabilească între Dunăre și Mare. Acest lucru este dovedit prin faptul că în 1938 doar 65,4% dintre locuitorii provinciei erau relativ și născuți pe aceste locuri. Restul veniseră din alte zone ale țării sau din străinătate... În municipiul Constanța, această realitate era și mai clară: doar 26,3% dintre locuitorii orașului de an 1938 se și născuseră efectiv în vechiul Tomis!
 
Stema județului Constanța ne este bine-cunoscută astăzi, însă în 1938 ea era un pic diferită. Pe câmpurile superioare erau și atunci corabia cu două catarge (simbolul comerțului maritim) și vulturul pe delfin (emblema Histriei, delfinul fiind un simbol al bogăției apelor). În câmpul inferior, acolo unde astăzi este Monumentul Triumfal de la Adamclisi, în 1938 exista un far argintiu, mărginit în lateral de câte o stea reprezentând porturile maritime ale județului - Constanța și Mangalia. Farul a dispărut de pe stemă în 1999, când Hotărârea de Guvern nr. 791 a dispus schimbarea stemei județului...
 
De altfel, trebuie spus că actuala stemă este într-un fel o preluare a stemei interbelice din 38 (cu modificarea câmpului inferior), pentru că în perioada comunistă județul Constanța era reprezentat printr-o altă imagine. Astfel, în perioada comunistă, pe câmpul superior erau figurate patru elemente: și o corabie, și un far, și un ciorchine de struguri și un spic de grâu. În partea inferioară apărea Monumentul de la Adamclisi. În stema comunistă, în mijlocul ei, trona stema națională...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Enciclopedia României din 1938 - vol I, II, III și IV; București, 1938, realizate sub patronajul regelui Carol I, coordonator Dimitrie Gusti, versiune digitală din mai 2014 - preluată de pe www.cimec.ro, download efectuat pe 30 iulie 2019
Anuarul Statistic al României - 1935 și 1936
Anuarul Statistic al României - 1937 și 1938
 
Foto: Imaginea face parte dintr-o colecție de cărți poștale disponibile în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, pe care le puteți descoperi aici.
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 și 25 și a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoția 1992. A urmat cursurile Facultății de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti și este licențiat în Criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă și timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanța, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură și Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător și scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă și astăzi realizarea de filme documentare și publică materiale de promovare a istoriei și culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie și Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“, din Iași. Este autorul seriei de trei volume „Poveștile Mării Negre“ și al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărți publicate în perioada 2014-2018.    
 
Citește și:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera și-a descoperit o nouă vocație

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Dobrogea în izvoare geografice și cartografice - Antichitate (IV) Scutul de la Dura Europos, Itinerarium Antonini și Notitia Dignitatum