Judeţul Constanţa şi Dobrogea anilor '30 (III). Educația și toleranța religioasă

Judeţul Constanţa s-a dezvoltat mult în perioada interbelică iar Enciclopedia realizată în anul 1938 de Dimitrie Gusti reliefează din plin acest lucru. Nu era o situaţie ideală, dar era clar că se înregistraseră evoluţii mai mult decât notabile, în diverse domenii.

 

 

În întreg judeţul locuiau 249.914 persoane dintre care 79.663 în mediul urban. Restul de 170.251 de locuitori trăiau în mediul rural, în cele şapte plăşi ale judeţului: Cernavoda, Dunărea, Ferdinand I, Mangalia, Medgidia, Negru Vodă şi Traian.

 

Pe raza judeţului existau opt oraşe. Astfel, pe lângă reşedinţa Constanţa, care era şi municipiu, mai consemnăm: Cernavoda - cu 6459 locuitori, Medgidia (5791 loc.), Hârşova (3603 loc.), Mangalia (2776 loc.). Carmen Sylva (871 loc) şi Eforia (103 locuitori). Numărul locuitorilor din aceste oraşe are ca dată de referinţă 1 iulie 1936.

În Enciclopedia din 1938, municipiul Constanţa este menţionat cu o populaţie de 58.258, cifra oficială a recensământului din 30. 

 

Din cei aproape 250.000 de locuitori ai judeţului Constanţa, în 1934 existau 57.220 de tineri ce aveau vârsta de şcoală, între 5 şi 18 ani. În anii 30, în judeţ s-au făcut numeroase progrese la capitolul educaţie. Pe întreg teritoriul administrativ existau 85 de "grădini de copii" (grădiniţe), dintre care 63 în mediul rural iar 22 în cel urban. În aceste "grădini" erau înregistraţi 5428 de copii.

 

În întreg judeţul funcţionau 260 de şcoli primare - 208 în mediul rural iar restul de 52, în cel urban. În aceste şcoli primare învăţau 34.460 de copii, dintre care peste 26.000 în mediul rural. Aceste unităţi erau deservite de 759 de învăţători şi alte cadre. De menţionat că din cele 260 de şcoli primare, 253 erau de stat iar 7 aparţineau unor confesiuni religioase.

 

Pe raza judeţului funcţionează şi numeroase şcoli secundare: liceu de fete, liceu de băieţi, gimnaziu, liceu industrial de băieţi, două gimnazii mixte, două licee comerciale, şcoli  profesionale, un liceu industrial, o şcoală normală, un pension, un seminar musulman, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală de gospodărie casnică, o şcoală de industrie casnică, una de agricultură şi una de viticultură.

 

Dobrogea a fost şi este un tărâm multietnic şi al toleranţei religioase, un loc în care fiecare locuitor a fost liber să îşi manifeste şi să îşi practice credinţa neamului său. Această realitate este reflectată şi de statisticile anilor 30. Știm astfel că în 1938 în judeţul Constanţa existau 110 biserici ortodoxe, 140 de moschei şi geamii musulmane, 4 sinagogi, o biserică greco-catolică, una armeano-gregoriană, una baptistă şi o casă de rugăciuni adventistă.

 

În municipiul Constanţa funcţionau două spitale de stat: "Prof. Dr Sion" (actualul Municipal, Spitalul Vechi) şi Spitalul Militar. Spitale de stat existau şi în judeţ, la Cernavoda, la Hârşova, la Medgidia şi la Plopeni. Patru sanatorii de stat se regăseau la Eforie, Agigea, Carmen Sylva şi Mangalia. De asemenea, la Techirghiol funcţionau un Sanatoriu al Casei de Asigurări Sociale şi unul al Casei de Credit PTT.

 

Sistemul sanitar era deservit şi de sanatorii particulare precum cele de la Constanţa (Sanatoriul Diaconeselor şi Caritatea) sau de la Carmen Sylva (Sanatoriul Dr. Constantinescu). În oraşul Constanţa funcţionau mai multe dispensare de stat: Antiveneric, Portului, Casa Muncii CFR şi Dispensarul SMR (n.a.Serviciul Maritim Român).

 

Dispensare ale statului se regăseau şi în următoarele localităţii din judeţ: Mangalia, Techirghiol, Adamclisi, Băneasa, Basarabi, Cobadin, Saraiu, Ferdinand I (azi M. Kogălniceanu), Carol I (azi - Nicolae Bălcescu) Negru Vodă, Crucea, Rasova, Topraisar, Siliştea, Limanu, Cogealac, Pantelimon, Oltina, Tuzla.

 

Anii ʼ30 aduc progrese în domeniul culturii, statul fiind implicat activ în dezvoltarea acestui sector. În judeţul Constanţa funcţionau numeroase instituţii de acest gen. Astfel, exista institutul BioOceanografic din municipiu, Laboratorul de Cercetări Biochimice de la Techirghiol şi Institutul Biologic "Ion Borcea" Agigea.

 

La Constanţa exista deja Muzeul Regional de Istorie iar în teritoriu funcţionau muzee la Istria (Histria), Mangalia (Callatis), Hârşova (Carsium), Topalu (Capidava) şi Pantelimonu de Sus (cetatea romană Ulmetum). Un rol important în promovarea culturii în judeţ îl aveau Asociaţia pentru Literatura şi Cultura Poporului Român "Astra" (cu sediul la Constanţa) şi Liga Culturală.

 

Fundaţia culturală Regală "Principele Carol" deschisese până în 1938 nu mai puţin de 37 de cămine culturale în tot atâtea localităţi ale judeţului Constanţa. În judeţ funcţionau şi 72 de cămine culturale întreţinute de Casa Școalelor şi Culturii Populare. Aceeaşi societate întreţinea două societăţi muzeale şi 15 biblioteci.

 

În oraşul Constanţa funcţionau deja Biblioteca Municipală, Biblioteca Avocaţilor, Biblioteca CFR, o societate muzicală şi una de şah. În tot judeţul se găseau două teatre (la Constanţa), şapte cinematografe (din care 6 în municipiu şi unul în comuna Ferdinand I), 14 societăţi sportive şi 15 societăţi de vânătoare.

 

 

Foto: Imaginea face parte dintr-o colecție de cărți poștale pe care le puteți vizualiza accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/categorie/carti-postale-2.html

 

 

Enciclopedia României din 1938 - vol I, II, III şi IV; Bucureşti, 1938, realizate sub patronajul regelui Carol I, coordonator Dimitrie Gusti, versiune digitală din mai 2014 - preluată de pe www.cimec.ro, download efectuat pe 30 iulie 2019

Anuarul Statistic al României - 1935 şi 1936

Anuarul Statistic al României - 1937 şi 1938

 

 

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.