Preoți și biserici la sat Parohia Grădina, județul Constanța (galerie foto)

Satul Grădina este reședința comunei Grădina, județul Constanța, din care mai fac parte satele Casian și Cheia. Satul Grădina este situat în partea central-nordică a județului, în bazinul de mijloc al râului Casimcea, la ieșirea din Defileul Cheilor Dobrogei, pe drumul ce leagă satele Târgușor și Râmnicul de Jos.

 

 

Înființat de turci, care i-au dat numele Tocsof (trad. grădină), satul este menționat cu mai multe toponime locale în documentele turcești, în hărți ale războaielor ruso-turce, dar și în notele unor călători străini în Dobrogea, din secolul al XVII-lea (unde apar toponime precum „Tarak-Sofu”, „Sufi” sau „Sofu”). Astfel, în defterul din 1584 găsim toponimul „Sofular” – nahia (plasa) Hârșova, pe harta rusă din 1828 – 1829 apare „Topsopalocioiu”, la Ion Ionescu de la Brad, în 1850, apare „Toksofi”, iar în tapiurile emise între 1864 și 1877, apare „Toksofi” – Kaza Babadag.

 

Pe actuala vatră a satului Grădina a existat locuire încă din secolul al XVI-lea, dar dezvoltarea lui a început odată cu colonizarea satului cu tătari din Crimeea, între anii 1858 și 1960. 

 

La începutul secolului XX, satul aparținea de județul Tulcea și era locuit de bulgari, turci, tătari, dar și de români, după cum aflăm din Marele Dicționar Geografic al României: „Tocsof, sat, în jud. Tulcea, pl. Istrului, cătunul de reședință al comunei Tocsof, așezat în partea de S a plășei și a comunei, pe ambele maluri ale pîrîului Tocsof, la locul de întâlnire al văilor Tașlî-Culac și Cuiu-Culac. Are o întindere de 1200 de hectare, cu o populațe compusă din Bulgari, Turci, Tătari și Români”.  

 

Potrivit muzeografului Ioana Tӧmpe, de la Muzeul de Artă Populară Constanța, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea comuna Tocsof avea în administrare șase cătune: Chirislic (azi Cheia), Culeli (fostul sat Colelia), Râmnicu de Sus, Râmnicu de Jos, Moara Cocoanei și Podul lui Hogea Ahmet și era incorporată împreună cu alte cătune plasei Babadag din județul Tulcea.

 

În anul intrării României în Primul Război Mondial, 1916, satul Tocsof avea o suprafață de 186 de hectare și o populație compusă din tătari – 606, bulgari – 250, români – 185 și armeni – 12. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, tătarii au părăsit în întregime satul, iar bulgarii au plecat, și ei, în urma cedării Cadrilaterului și a schimbului de populație din anul 1940.

 

În anul 1931 numele turcesc al satului este schimbat în Grădina. Tot în acest an, satul primește statutul de comună, din care mai făcea parte satul Cheia. Din anul 1919 și până în anul 1931, satul a fost subordonat comunelor Pantelimonul de Sus și Pantelimonul de Jos. În anul 2002 localitatea Grădina avea o populație de 843 de locuitori și 294 de gospodării. 

 

 

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din satul Grădina a fost construită din piatră și cărămidă, între anii 1936 și 1939, la inițiativa localnicului Gheorghe Bangal, care a donat terenul aferent. La ridicarea lăcașului de cult, care a fost sfințit în anul 1940, au participat benevol și locuitorii musulmani. Aceștia aveau la rândul lor o geamie, încă din anul 1860. Biserica nu a fost pictată de la început, singurele icoane pictate fiind icoanele catapetesmei, realizate de pictorul George Cardaș, din Tulcea.

 

Între anii 1990 și 1994 biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din satul Grădina a fost supusă unor reparații capitale, atât la interior, cât și la exterior, fiind pregătiți și pereții pentru pictură. Lucrările de pictură au început, însă, abia în anul 2003, sub coordonarea actualului paroh, preotul Florin Carabuz, și au fost finalizate în anul 2007. Pictura a fost executată în stil bizantin de pictorul Marian Sima, din localitatea Cerna, județul Tulcea.

 

Astăzi, în Parohia Grădina sunt în curs de desfășurare mai multe lucrări administrative, realizate cu sprijinul Primăriei Grădina, condusă de doamna primar Gabriela Iacobici. Tot cu sprijinul Primăriei Grădina, în satele Grădina și Cheia au fost construite două capele mortuare, biserica parohială a fost împrejmuită cu gard nou, a fost înființat un cimitir nou, iar la marile sărbători, și ori de câte ori este nevoie, sunt organizate acțiuni social-filantropice.

 

Din anul 2011, în Parohia Grădina a fost numit și preotul Tănase Carabuz, fratele părintelui Florin Carabuz, iar împreună se îngrijesc de nevoile spirituale ale credincioșilor din satele parohiei.

 

 

Părintele Florin Carabuz s-a născut pe 29 iulie 1971, la Cogealac, județul Constanța. Este absolvent al Seminarului Teologic din Buzău, promoția 1995, și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, secția Teologie Pastorală, promoția 2005. Pe 24 iulie 1999 s-a căsătorit cu Anca Maria Mureșanu, cu care are două fete: Maria Cristina și Anastasia Nectaria. Pe 6 și 19 decembrie 1999 a fost hirotonit diacon și preot de actualul Mitropolit al Banatului, Înaltpreasfințitul Ioan Selejan, pe seama Parohiei Grădina, unde slujește și astăzi. Pe lângă activitatea pastorală pe care o desfășoară în parohie, părintele Florin Carabuz este președintele Filialei Constanța a Asociației „Pro Vita pentru născuţi și nenăscuţi”.

 

 

Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Grădina, 1967

Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Constanța, 2016

Lahovari, George Ioan, Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol. V. București, 1902

Arhitectura Tradițională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică a Muzeului de Artă Populară Constanța, Nr. 4, 2017

 

Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)