Preoţi şi biserici la sat Parohia Tătaru, judeţul Constanţa (galerie foto)
Preoţi şi biserici la sat: Parohia Tătaru, judeţul Constanţa (galerie foto)
20 Apr, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
6788
Marime text
Parohia Tătaru este una din cele mai noi parohii din Arhiepiscopia Tomisului, fiind compusă din satele Tătaru şi Pelinu, ambele din comuna Comana. Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului a hotărât în anul 2015 înfiinţarea Parohiei Tătaru, prin dezlipirea filialelor Tătaru şi Pelinu de la Parohia Comana. În acest context, la nou-înfiinţata parohie a fost numit preotul Marius Gabriel Vintilă.
Satul Tătaru a fost înfiinţat de câteva familii de tătari, aşezate pe aceste meleaguri în jurul unei ferme şi al unei mori de vânt ce aparţineau unei familii de bulgari. Primul nume al satului a fost Azaplar, ce s-ar traduce remuşcare sau pedeapsă. Potrivit prof. Hagi Neuzat Mârzali, populaţia de origine tătară refugiată din Crimeea s-a aşezat în aceste locuri începând cu anii 1858 - 1859, cel mai probabil în urma unei dispoziţii date de Nusret Bey, guvernatorul Înaltei Porţi.
Potrivit unui istoric al parohiei din anul 2016, în perioada comunistă, Tătaru era locuit de olteni, moldoveni, munteni, maramureşeni şi tătari, familii care au rămas aici şi după căderea regimului comunist. Până în anul 1999, în Tătaru şi Pelinu nu au existat lăcaşuri de cult. La Tătaru, terenul pe care a fost construită actuala biserică „Adormirea Maicii Domnului, a fost donat de un tătar. Astfel, în anul 1999 în Tătaru se formează un comitet de construcţie a bisericii, din care au făcut parte: Gheorghe Donea, Constantin Roşu şi Constantin Ifrim, coordonaţi de preotul Daniel Butnaru.
Detalii despre cum au decurs lucrările aflăm de la părintele Marius Gabriel Vintilă, primul preot paroh al acestei parohii: „Pentru începerea lucrărilor de construire a bisericii, s-a făcut colectă de bani şi grâne în tot satul, iar toţi cei care puteau să muncească erau prezenţi pe şantier prin rotaţie, câte 10-15 bărbaţi, iar familiile lor, tot prin rotaţie, aduceau mâncare muncitorilor.
Această biserică s-a făcut din chirpici, apoi a fost tencuită la interior şi exterior, s-a turnat şapă în interior şi centură pe exterior. Biserica are 7,50 m lungime, 4,40 m lăţime şi 4,50 m înălţime, cu tot cu acoperiş. Altarul are 2,20 m lungime şi 4,40 m lăţime. În luna august a anului 1999 a fost terminată construcţia, iar prima Sfântă Liturghie, în noua biserică, a fost oficiată pe data de 15 august, de Adormirea Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost realizată în anul 2002, de pictorul Alexandru Procora, ajutat de Ștefan Procora şi Virgil Purcaru, în timpul preotului Iulian Leuştian”.
15 ani mai târziu, în timpul parohiatului părintelui Marius Gabriel Vintilă, biserica din Tătaru a fost supusă unui amplu proces de restaurare, în urma căruia biserica a fost sfinţită pentru prima dată, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe 2 iunie 2016.
Parohia Tătaru, Filiala Pelinu
Deşi se crede că satul Pelinu a fost înfiinţat tot de tătari, prof. Hagi Neuzat Mârzali consideră că primii locuitori au fost turci veniţi din Anatolia. Aceştia au denumit satul Karakoi (trad. Satul Negru). Odată cu venirea tătarilor, în anul 1859 musulmanii din Karakoi şi-au construit o moschee, unde înălţau rugăciuni de cinci ori pe zi.
Până în anul 2000, creştinii stabiliţi aici, după 1920, nu au avut biserică. În anul 1999 a fost pusă piatra de temelie a bisericii „Sfântul Apostol Andrei”. Lăcaşul de cult a fost finalizat în anul 2000, iar sfinţirea mică a avut loc în anul 2004, tot în timpul preotului Iulian Leuştian.
De un an, parohia Tătaru este păstorită de preotul Paul Bogdan Condari, care l-a succedat la cârma parohiei pe preotul Marius Gabriel Vintilă, transferat la parohia Cochirleni, judeţul Constanţa. Părintele Condari continuă munca predecesorului său, în ambele sate ale parohiei fiind desfăşurate diverse activităţi sociale şi administrative. În prezent, părintele Condari a început demersurile în vederea pictării pentru prima dată a bisericii din satul Pelinu.
Părintele Paul Bogdan Condari s-a născut pe 27 octombrie 1982, în Constanţa, din părinţii Ana şi Pavel Condari. Absolvent al Şcolii Generale din Costineşti şi al Liceului Industrial „Ion Bănescu” din Mangalia, părintele Condari a urmat între anii 2013 şi 2017 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei”, din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, secţia Teologie Pastorală, având ca lucrare de licenţă: „Predica liturgică. Temeiuri teologice şi implicaţii misionare”. Pe 4 octombrie 2011 s-a căsătorit cu Alina Korpoş, cu care are un băiat: Pavel Eduard Alessio. Pe 21 februarie 2018 a fost hirotonit preot, pe seama parohiei Tătaru, Protoieria Callatis, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Bibliografie
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria Callatis, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Revista Caş Tânărul, nr. 48, august 2002, Constanţa (cota PII 920)
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Satul Tătaru a fost înfiinţat de câteva familii de tătari, aşezate pe aceste meleaguri în jurul unei ferme şi al unei mori de vânt ce aparţineau unei familii de bulgari. Primul nume al satului a fost Azaplar, ce s-ar traduce remuşcare sau pedeapsă. Potrivit prof. Hagi Neuzat Mârzali, populaţia de origine tătară refugiată din Crimeea s-a aşezat în aceste locuri începând cu anii 1858 - 1859, cel mai probabil în urma unei dispoziţii date de Nusret Bey, guvernatorul Înaltei Porţi.
Potrivit unui istoric al parohiei din anul 2016, în perioada comunistă, Tătaru era locuit de olteni, moldoveni, munteni, maramureşeni şi tătari, familii care au rămas aici şi după căderea regimului comunist. Până în anul 1999, în Tătaru şi Pelinu nu au existat lăcaşuri de cult. La Tătaru, terenul pe care a fost construită actuala biserică „Adormirea Maicii Domnului, a fost donat de un tătar. Astfel, în anul 1999 în Tătaru se formează un comitet de construcţie a bisericii, din care au făcut parte: Gheorghe Donea, Constantin Roşu şi Constantin Ifrim, coordonaţi de preotul Daniel Butnaru.
Detalii despre cum au decurs lucrările aflăm de la părintele Marius Gabriel Vintilă, primul preot paroh al acestei parohii: „Pentru începerea lucrărilor de construire a bisericii, s-a făcut colectă de bani şi grâne în tot satul, iar toţi cei care puteau să muncească erau prezenţi pe şantier prin rotaţie, câte 10-15 bărbaţi, iar familiile lor, tot prin rotaţie, aduceau mâncare muncitorilor.
Această biserică s-a făcut din chirpici, apoi a fost tencuită la interior şi exterior, s-a turnat şapă în interior şi centură pe exterior. Biserica are 7,50 m lungime, 4,40 m lăţime şi 4,50 m înălţime, cu tot cu acoperiş. Altarul are 2,20 m lungime şi 4,40 m lăţime. În luna august a anului 1999 a fost terminată construcţia, iar prima Sfântă Liturghie, în noua biserică, a fost oficiată pe data de 15 august, de Adormirea Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost realizată în anul 2002, de pictorul Alexandru Procora, ajutat de Ștefan Procora şi Virgil Purcaru, în timpul preotului Iulian Leuştian”.
15 ani mai târziu, în timpul parohiatului părintelui Marius Gabriel Vintilă, biserica din Tătaru a fost supusă unui amplu proces de restaurare, în urma căruia biserica a fost sfinţită pentru prima dată, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, pe 2 iunie 2016.
Parohia Tătaru, Filiala Pelinu
Deşi se crede că satul Pelinu a fost înfiinţat tot de tătari, prof. Hagi Neuzat Mârzali consideră că primii locuitori au fost turci veniţi din Anatolia. Aceştia au denumit satul Karakoi (trad. Satul Negru). Odată cu venirea tătarilor, în anul 1859 musulmanii din Karakoi şi-au construit o moschee, unde înălţau rugăciuni de cinci ori pe zi.
Până în anul 2000, creştinii stabiliţi aici, după 1920, nu au avut biserică. În anul 1999 a fost pusă piatra de temelie a bisericii „Sfântul Apostol Andrei”. Lăcaşul de cult a fost finalizat în anul 2000, iar sfinţirea mică a avut loc în anul 2004, tot în timpul preotului Iulian Leuştian.
De un an, parohia Tătaru este păstorită de preotul Paul Bogdan Condari, care l-a succedat la cârma parohiei pe preotul Marius Gabriel Vintilă, transferat la parohia Cochirleni, judeţul Constanţa. Părintele Condari continuă munca predecesorului său, în ambele sate ale parohiei fiind desfăşurate diverse activităţi sociale şi administrative. În prezent, părintele Condari a început demersurile în vederea pictării pentru prima dată a bisericii din satul Pelinu.
Preotul paroh Paul Bogdan Condari
Părintele Paul Bogdan Condari s-a născut pe 27 octombrie 1982, în Constanţa, din părinţii Ana şi Pavel Condari. Absolvent al Şcolii Generale din Costineşti şi al Liceului Industrial „Ion Bănescu” din Mangalia, părintele Condari a urmat între anii 2013 şi 2017 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei”, din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, secţia Teologie Pastorală, având ca lucrare de licenţă: „Predica liturgică. Temeiuri teologice şi implicaţii misionare”. Pe 4 octombrie 2011 s-a căsătorit cu Alina Korpoş, cu care are un băiat: Pavel Eduard Alessio. Pe 21 februarie 2018 a fost hirotonit preot, pe seama parohiei Tătaru, Protoieria Callatis, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Bibliografie
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria Callatis, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Revista Caş Tânărul, nr. 48, august 2002, Constanţa (cota PII 920)
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Preoţi şi biserici la sat Parohia Corbu de Jos, judeţul Constanţa (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii