Preoţi şi biserici la sat Parohia Tîrguşor, judeţul Constanţa (galerie foto)

Situat la 36 de km de oraşul Constanţa şi la 30 de km de oraşul Medgidia, satul Tîrguşor îşi pierde istoria în secolul al XVI-lea, când purta numele Pazali. Satul Tîrguşor este reşedinţa comunei cu acelaşi nume, din care mai face parte satul Mireasa. La începutul secolului XX, satul Tîrguşor se numea Pazarlî (care se traduce din limba turcă târg sau piaţă) şi era reşedinţa comunei cu acelaşi nume, din care mai făceau parte satele Ester, Şeremet, Cavargic (azi Gura Dobrogei) şi Ghelengec (azi Mireasa). Ultima formă cunoscută a numelui turcesc al satului a fost Pazarlia, utilizată cel puţin între anii 1907 şi 1930.
 

 
Potrivit doamnei Ioana Tömpe, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară Constanţa, cele mai vechi documente în care apare numele turcesc al satului datează din anul 1543. Registrele conţin evidenţa pe sate a sarcinilor militare ce reveneau populaţiei musulmane colonizate în ţinut, aparţinând grupului de iuruci turci şi tătari. Muzeograful Ioana TÖmpe mai precizează că satul este menţionat cu numele „Pazarlî, kaza Babadag” la jumătatea secolului XVII, de călătorul turc Evlyia Celebi, iar în urma războiului din 1828 – 1829, numele satului apare, scris cu litere slave, pe o hartă satistică rusească.
 
Din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, volumul IV, tipărit la începutul secolului XX, aflăm numele turceşti ale dealurilor care înconjoară comuna Pazarlî, dar şi importanţa oraşului Murfatlar în viaţa comercială a sătenilor: „Relieful solului e accidentat de înălţimile dealurilor: Tepe, la N-V; Cara-Tepe-Bair, Ghelingec-Bair, Chirişlic-Bair, Şeremet-Bair, Visterna la N; Beriş-Bair la E; Vali-Tepe-Bair şi Caşcalac-Bair la N-E; Cara-Murat, Dolu-Facî, Biladar-Bair la S; Cos-Tepe-Bair (203m) cel mai înalt, la V. Aceste dealuri sunt de natură stâncoasă, mai ales cele de la N şi sunt acoperite cu fîneţe, tufărişuri şi puţine semănături. (...) (Comuna) Are o populaţie de 279 familii, sau 1350 suflete; are 2 şcoale mixte, una în Gheghengic şi alta în cătunul Pazarlî, frecventate de 60 de copii; 4 geamii, cîte una în fiecare cătun, deservite de 4 hogi.
(...) Comerţul destul de activ se face prin gara Murfatlar, la 24 km spre S-V, de către 7 comercianţi, din care 4 cîrciumari, şi constă în export de cereale şi de vite cu produsele lor, şi import de coloniale, manufacturi şi instrumente agricole. Budgetul comunei e la venituri de 7372 lei şi la cheltuieli de 2423 lei”.
 
Din punct de vedere administrativ bisericesc, Comuna Tîrguşor se împarte azi în două parohii: Parohia Tîrguşor şi Parohia Mireasa (despre ultima parohie am scris în articolul Preoţi şi biserici la sat. Parohia Mireasa, judeţul Constanţa). Ambele parohii au fost înfiinţate după Războiul de Independenţă. Din datele culese de unul dintre primii preoţi de la Tîrguşor, Gheorghe Grigoraş, şi publicate în 1909, într-o monografie a comunei, aflăm că, în anul 1878, s-au stabilit aici câteva familii de mocani din satul Sălişte, judeţul Sibiu: Bârzan, Topârceanu, Munteanu şi Nicu Coşman. Lor le-au urmat, în anul 1886, 16 familii din satele Grădiştea şi Niculeşti, judeţul Râmnicu-Sărat şi 5 familii din satul Tîrle, judeţul Brăila.
 
Pentru început, noii creştini erau păstoriţi de preotul din Caramurat (azi Mihail Kogălniceanu). Acest fapt a durat până în anul 1897, când a fost înfiinţată parohia Pazarlia şi, simultan, a fost înfiinţat şi comitetul pentru construcţia bisericii din sat. Comitetul era compus din Manea I. Dobrescu, Pârvu Lazar, Dobre Stoica, C.M. Vlădeanu, Stanciu Baltă, Dumitru Enache şi preotul Theodor Georgescu. Piatra de temelie a bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a fost pusă în anul 1899, în timpul episcopului Partenie Clinceni al Dunării de Jos, iar construcţia a durat până în anul 1905, an în care a fost sfinţită.
 

 

Câteva detalii despre construcţia bisericii, consemnate într-un istoric parohial din anul 1964, aflăm de la preotul Alexandru Mihăilescu, care precizează că biserica a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în formă de cruce cu trei turle. Potrivit aceluiaşi preot, prima pictură a fost începută de pictorul N. Duraţio şi finalizată de pictorul A. Păunescu.
 
Primul Război Mondial s-a dovedit a fi catastrofal pentru satul Pazarlia, care a fost distrus în totalitate. În timpul luptelor cele două turle mici ale bisericii au fost distruse, iar, ulterior, curtea sfântului lăcaş a fost transformată în lagăr de prizonieri. După întoarcerea sătenilor din refugiu, alături de preotul lor de atunci, Epaminonda Grigore, aceştia şi-au refăcut gospodăriile şi au organizat un comitet pentru restaurarea lăcaşului de cult. Biserica a fost resfinţită în anul 1926, de Gherontie Nicolau, episcopul Constanţei.
 
În decursul anilor biserica din Tîrguşor a fost renovată de mai multe ori, iar între anii 2001 şi 2003 a fost împodobită cu pictură nouă, realizată de pictorul George Desagă, cu străni noi şi pardoseală, fiind rezolvată şi problema încălzirii pe timp de iarnă, cu ajutorul domnului primar Iulian Bârsan şi al Consiliului Parohial.
 
De la înfiinţarea parohiei şi până azi, la Tîrguşor au slujit preotul Theodor Georgescu (1897-?), preotul Gheorghe Grigoras (1907-1911), preotul Epaminonda Mihăilescu (1911-1934), urmat de fiul său preotul Alexandru Mihăilescu (1934-1982), preotul Neagu Mircea (1982-1985), preotul Tohăneanu Gheorghe-Achim (1985-1994), preotul Ignat Nicolae-Pantelimon (1994-1998), preotul Mănescu Marian (1999-2008), iar din anul 2008 slujeşte preotul Nicolae Bobu.
 
Preotul paroh Nicolae Bobu

 

 
Părintele Nicolae Bobu s-a născut pe 24 iunie 1977, în satul Bocşa, Raionul Făleşti, Republica Moldova. Între anii 1992 şi 1997 a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea, iar în anul 2001 a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, specializarea Pastorală, cu lucrarea de licenţă: „Păcatul şi consecinţele lui”.
 
Studiile superioare le-a completat cu un master în Drept Canonic şi Instituţii Europene, la Facultatea de Drept şi ştiinţe administrative din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. În anul 2001 s-a căsătorit cu Adina Ştefănescu, cu care are doi copii: Teodora şi Alexie Nectarie. Pe 21 iulie 2001 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Nistoreşti, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. În această parohie a construit o biserică în satul Runcu, cu ajutorul primarului Vasile Neicu şi al Consiliului Local Pantelimon. Noua biserică din Runcu a fost sfinţită pe 13 mai 2007, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, prilej cu care, părintele Nicolae Bobu a fost hirotesit iconom-stavrofor.
 
În anul 2008 părintele Nicolae Bobu a fost transferat la Parohia Tîrguşor, parohie în care slujeşte şi azi. Aici, cu sprijinul domnului primar Viorel Petre şi al Consiliului Local Tîrguşor, a întreprins mai multe acţiuni de restaurare şi înfrumuseţare a bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, fiind implicat, totodată, şi în activităţile catehetice şi social-filantropice, desfăşurate de Arhiepiscopia Tomisului şi Patriarhia Română.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Tîrguşor, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Constanţa, 2016
Lahovari, George Ioan, Marele dicţionar geografic al Romîniei, Vol. IV. Bucureşti, 1901
Arhitectura Tradițională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică, nr. 4/2017, Constanța
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoţi şi biserici la sat Parohia Remus Opreanu, judeţul Constanţa (galerie foto)