Preoţi şi biserici la sat Parohia Vulturu, judeţul Constanţa (galerie foto)
Preoţi şi biserici la sat: Parohia Vulturu, judeţul Constanţa (galerie foto)
09 Feb, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
5152
Marime text
Situată la 80 km de oraşul Constanţa, comuna Vulturu este compusă doar din satul de reşedinţă cu acelaşi nume. În anul 2011, potrivit recensământului de atunci, populaţia comunei era de 625 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 751 de locuitori.
Potrivit bătrânilor din Vulturu, localitatea şi-ar avea obârşia în a doua jumătate a secolului XV. Preocupat de istoria satului, părintele Ciprian Sergiu Viziteu, preotul paroh de aici, a adunat aceste poveşti şi menţionează că: „În anul 1471, armatele turceşti, trecând pe meleagurile acestea, undeva la intrarea în localitate, le aştepta un vultur bătrân, care, chiar şi după trecerea convoiului, nu şi-a luat zborul, stând pe o stâncă. Conducătorul convoiului a decis să-şi ridice tabăra pe acele meleaguri. După un timp de stat în zonă şi având toate condiţiile necesare: sursă de apă, terenuri de păstorit şi mici păduri, a decis ca o parte din caravana sa să rămână pe acele meleaguri, ceilalţi continuându-şi drumul spre nord. Din spusele bătrânilor, localitatea era aşezată mai la sud de localitatea actuală, din Valea Banciului până la intrarea în comună pe firul apei”.
Printre primii români care s-au stabilit pe aceste meleaguri se numără mocanul Tudor Mateescu din satul Siliştea, judeţul Sibiu, care, ajuns în Dobrogea cu oile în transhumanţă, s-a stabilit aici definitiv. Abia după Războiul de Independenţă (1877-1878) în sat s-a stabilit populaţie majoritar românească, în special cojani şi mocani. Aceştia şi-au construit case în părţi diferite ale satului şi astfel s-a născut şi o tradiţie locală. De Crăciun se formau două cete de colindători care aveau voie să îi colinde doar pe cei de-o seamă cu ei, cojani sau mocani, între aceste cete iscându-se frecvent ciocniri, în special pentru fete, după cum menţionează părintele Ciprian Sergiu Viziteu. Acesta mai menţionează că de la biserică, spre Dulgheru, locuiau cojanii, iar în partea spre Runcu, mocanii.
Imediat după Războiul de Independenţă, creştinii din Vulturu şi-au construit un lăcaş de cult la 200 de metri de cel actual, care a rezistat doar câţiva ani, fie din cauza materialelor folosite, fie din cauza spaţiului prea mic, devenind insuficient odată cu dezvoltarea comunei.
Potrivit unui document din Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, actuala biserică „Sfinţii Voievozi” a fost construită în anul 1888 de meşterul Manole din Hârşova. Numele celui care a pictat biserica a rămas necunoscut, dar se ştie că era de loc din Galaţi. Acelaşi document din Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului prezintă şi câteva date despre construcţia bisericii, dar şi despre intervenţiile asupra ei, în perioada comunistă:
„Este construită cu fundaţie de piatră, zidul din cărămidă şi are două turle; este în formă de cruce. Este acoperită cu două părţi de tablă zincată şi o parte de tablă neagră; tencuită cu mortar din var, ciment şi nisip. Pe jos are duşumea din scândură de brad. În anul 1937 a fost reparată de Pretura din Hârşova, de asemenea în anul 1955 a fost reparată de către preotul Mitu Nicolae şi epitropul Grigore Popa, cu banii lor, amândoi cunoscând meşteşugul zidăriei, fiind avariată de cutremurul din anul 1940. În anul 1966 s-a turnat de jur împrejur brâul din beton pentru consolidare. Meşteri au fost: pr. Mitu, Popa Grigore, Parvu Ioan şi alţi cinci oameni de la C.A.P. Vulturu; materialele au fost procurate de către biserică”.
La iniţiativa actualului paroh, preotul Ciprian Sergiu Viziteu, dar şi a domnului Neculai Berbec, fost primar al comunei, în anul 2008 Biserica „Sfinţii Voievozi” din comuna Vulturu a fost declarată monument istoric de Ministerul Culturii, fiind trecută la poziţia 364 în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Constanţa, cu codul CT-II-m-B-02919.
Din cauza fondurilor insuficiente, biserica nu a mai fost supusă unui proces complex de restaurare, dar în prezent se fac demersuri, în acest sens, de către părintele paroh.
Preotul paroh Ciprian Sergiu Viziteu
Părintele Ciprian Sergiu Viziteu s-a născut pe 16 martie 1981 la Constanţa, din părinţii Gheorghe şi Maria. Exact la un an de la naşterea sa, pe aceeaşi dată, a văzut lumina zilei şi fratele său, Mihai. Părintele Ciprian a urmat cursurile Şcolii Gimnaziale nr. 1 Constanţa, ale Liceului „Vasile Pârvan” Constanţa, şi pe cele ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Piteşti, secţia Pastorală, promoţia 2005. În anul 2018 a absolvit cursurile de master, secţia Strategii de comunicare, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa. Între anii 2005 şi 2007 a fost cântăreţ bisericesc la parohiile „Sfântul Nicolae” - Coiciu, „Buna Vestire” şi „Sfânta Treime” din Constanţa, iar în iulie 2007 s-a căsătorit cu Alina Gabriela Gudela. Pe 16 septembrie 2007 a fost hirotonit diacon de Înaltpreasfinţitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, iar pe 23 septembrie 2007, a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Vulturu, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Ca în majoritatea parohiilor de la sat, părintele Ciprian organizează diverse colecte prin care vine în ajutorul celor mai nevoiaşi, şi, ocazional, organizează pelerinaje pentru credincioşii din Vulturu, la diferite mănăstiri din Dobrogea sau din ţară.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Vulturu, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Sursă foto:
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Ionut Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului ...
"Ca un detectiv am cautat zeci de familii ale vechilor preoti dobrogeni"
Parohia Sinoe, judetul Constanta (galerie foto)
Potrivit bătrânilor din Vulturu, localitatea şi-ar avea obârşia în a doua jumătate a secolului XV. Preocupat de istoria satului, părintele Ciprian Sergiu Viziteu, preotul paroh de aici, a adunat aceste poveşti şi menţionează că: „În anul 1471, armatele turceşti, trecând pe meleagurile acestea, undeva la intrarea în localitate, le aştepta un vultur bătrân, care, chiar şi după trecerea convoiului, nu şi-a luat zborul, stând pe o stâncă. Conducătorul convoiului a decis să-şi ridice tabăra pe acele meleaguri. După un timp de stat în zonă şi având toate condiţiile necesare: sursă de apă, terenuri de păstorit şi mici păduri, a decis ca o parte din caravana sa să rămână pe acele meleaguri, ceilalţi continuându-şi drumul spre nord. Din spusele bătrânilor, localitatea era aşezată mai la sud de localitatea actuală, din Valea Banciului până la intrarea în comună pe firul apei”.
Printre primii români care s-au stabilit pe aceste meleaguri se numără mocanul Tudor Mateescu din satul Siliştea, judeţul Sibiu, care, ajuns în Dobrogea cu oile în transhumanţă, s-a stabilit aici definitiv. Abia după Războiul de Independenţă (1877-1878) în sat s-a stabilit populaţie majoritar românească, în special cojani şi mocani. Aceştia şi-au construit case în părţi diferite ale satului şi astfel s-a născut şi o tradiţie locală. De Crăciun se formau două cete de colindători care aveau voie să îi colinde doar pe cei de-o seamă cu ei, cojani sau mocani, între aceste cete iscându-se frecvent ciocniri, în special pentru fete, după cum menţionează părintele Ciprian Sergiu Viziteu. Acesta mai menţionează că de la biserică, spre Dulgheru, locuiau cojanii, iar în partea spre Runcu, mocanii.
Imediat după Războiul de Independenţă, creştinii din Vulturu şi-au construit un lăcaş de cult la 200 de metri de cel actual, care a rezistat doar câţiva ani, fie din cauza materialelor folosite, fie din cauza spaţiului prea mic, devenind insuficient odată cu dezvoltarea comunei.
Potrivit unui document din Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, actuala biserică „Sfinţii Voievozi” a fost construită în anul 1888 de meşterul Manole din Hârşova. Numele celui care a pictat biserica a rămas necunoscut, dar se ştie că era de loc din Galaţi. Acelaşi document din Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului prezintă şi câteva date despre construcţia bisericii, dar şi despre intervenţiile asupra ei, în perioada comunistă:
„Este construită cu fundaţie de piatră, zidul din cărămidă şi are două turle; este în formă de cruce. Este acoperită cu două părţi de tablă zincată şi o parte de tablă neagră; tencuită cu mortar din var, ciment şi nisip. Pe jos are duşumea din scândură de brad. În anul 1937 a fost reparată de Pretura din Hârşova, de asemenea în anul 1955 a fost reparată de către preotul Mitu Nicolae şi epitropul Grigore Popa, cu banii lor, amândoi cunoscând meşteşugul zidăriei, fiind avariată de cutremurul din anul 1940. În anul 1966 s-a turnat de jur împrejur brâul din beton pentru consolidare. Meşteri au fost: pr. Mitu, Popa Grigore, Parvu Ioan şi alţi cinci oameni de la C.A.P. Vulturu; materialele au fost procurate de către biserică”.
La iniţiativa actualului paroh, preotul Ciprian Sergiu Viziteu, dar şi a domnului Neculai Berbec, fost primar al comunei, în anul 2008 Biserica „Sfinţii Voievozi” din comuna Vulturu a fost declarată monument istoric de Ministerul Culturii, fiind trecută la poziţia 364 în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Constanţa, cu codul CT-II-m-B-02919.
Din cauza fondurilor insuficiente, biserica nu a mai fost supusă unui proces complex de restaurare, dar în prezent se fac demersuri, în acest sens, de către părintele paroh.
Preotul paroh Ciprian Sergiu Viziteu
Părintele Ciprian Sergiu Viziteu s-a născut pe 16 martie 1981 la Constanţa, din părinţii Gheorghe şi Maria. Exact la un an de la naşterea sa, pe aceeaşi dată, a văzut lumina zilei şi fratele său, Mihai. Părintele Ciprian a urmat cursurile Şcolii Gimnaziale nr. 1 Constanţa, ale Liceului „Vasile Pârvan” Constanţa, şi pe cele ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Piteşti, secţia Pastorală, promoţia 2005. În anul 2018 a absolvit cursurile de master, secţia Strategii de comunicare, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa. Între anii 2005 şi 2007 a fost cântăreţ bisericesc la parohiile „Sfântul Nicolae” - Coiciu, „Buna Vestire” şi „Sfânta Treime” din Constanţa, iar în iulie 2007 s-a căsătorit cu Alina Gabriela Gudela. Pe 16 septembrie 2007 a fost hirotonit diacon de Înaltpreasfinţitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, iar pe 23 septembrie 2007, a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Vulturu, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Ca în majoritatea parohiilor de la sat, părintele Ciprian organizează diverse colecte prin care vine în ajutorul celor mai nevoiaşi, şi, ocazional, organizează pelerinaje pentru credincioşii din Vulturu, la diferite mănăstiri din Dobrogea sau din ţară.
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Vulturu, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XX. Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
Sursă foto:
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
Ionut Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului ...
"Ca un detectiv am cautat zeci de familii ale vechilor preoti dobrogeni"
Parohia Sinoe, judetul Constanta (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii