Unde sunt paradele aeriene de altădată… (galerie foto)

Aşa a început pregătirea din acea zi de început de aprilie a anului 1984 şi din zilele celor patru luni care au urmat. Pe bretela de la parajet, locul unde pornesc avioanele, în zilele de zbor se aliniau avioanele MIG-23 pentru paradă, la o distanţă de 30 de metri stânga-dreapta şi faţă-spate, exact cum ar fi alinierea formaţiei în aer.
 

 
S-au stabilit trei formaţii a câte trei avioane MIG-23 cu nouă piloţi titulari şi doi piloţi de rezervă. Piloţii au fost stabiliţi dintre cei mai buni, dintre cei care făcuseră trecerea pe noul tip de avion şi care au parcurs un număr suficient de ore de zbor. Toţi piloţii din formaţie aveau un singur gând, acela de a demonstra că sunt pregătiţi să execute misiunea cu calificativul maxim.
 
Coordonatorul, capul întregii formaţii, a fost numit colonelul Dumitru Tache zis „Cocoş“ unul dintre cei mai buni şi experimentaţi piloţi de la acea dată din aviaţia militară. De la vorbele lui „Măi cocoş ai zburat bine“  sau „Cocoş, ţi-ai calculat traiectul de zbor?“ pe care le adresa oricărui pilot, la pregătirea de la sol sau în zbor, i-a venit şi porecla „Cocoş“. Îl avea în stânga pe căpitanul Vasile Leonte şi în dreapta pe căpitanul Dan Aioanei.
 
Urma apoi maiorul Nicolae Drăguţoiu zis „Ţoiu“ încadrat pe stânga de căpitanul Cornel Ciumpiliac zis „Ciumpi“ şi pe dreapta de căpitanul Florentin Botezatu zis „Țiganu“. Ultima formaţie era condusă de maiorul Dionisie Mircea zis „Fiara“ flancat pe stânga de căpitanul Nelu Pintilie şi pe dreapta de căpitanul Mihai Costache zis „Michele“. Rezerve erau: căpitanul Platon Strejea zis „Scaf“ şi căpitanul Florea Petrişor zis „Don Petrini“...
 
Au avut loc două antrenamente zilnic pentru paradă iar în afara antrenamentelor, piloţii continuau şi pregătirea lor personală, în zbor de zi sau de noapte, pentru menţinerea clasificărilor. Totul decurgea conform planurilor de zbor. Până când, într-o zi, a avut loc şi un eveniment deosebit pe aerodromul Mihail Kogălniceanu...
 
Pe 24 aprilie 1984, ziua, în jurul prânzului, venind dintr-o misiune din Bulgaria, colonelul Dumitru Tache şi locotenent-colonelul Mircea Budiaci zis „Oase“ au catapultat la verticala aerodromului, la 3 km de capătul de nord al pistei, în timp ce se pregăteau de aterizare.

A fost prima catapultare din aviaţie dintr-un avion MIG-23 cu dublă comandă…

La Alexeni au fost detaşaţi la începutul lunii august piloţii de la Mihail Kogălniceanu şi cei de la Craiova, pentru că, efectiv, avioanele MIG-23 şi avioanele IAR-93, constituiau o singură formaţie de 18 avioane care urmau să treacă deasupra Bucureştiului, de la sud la nord, survolând tribuna oficială. Fiecare formaţie mai avea şi câte o rezervă, Mihail Kogălniceanu o formaţie de două avioane şi Craiova o formaţie de trei. Piloţii au fost cazaţi în apartamentele de la blocuri, apartamente rămase libere şi care au fost dotate cu mobilier nou…
 
Pe aerodromul Alexeni, în unele dimineţi era ceaţă şi, pentru a ajuta piloţii la aterizarea în siguranţă, a fost adus şi montat în pragul pistei, la o sută de metri, un proiector care indica axul pistei. Conducător de zbor pe timpul cât s-au desfăşurat antrenamentele a fost locotenent-colonelul Mircea Budiaci zis „Oase“. La antrenamente, formaţiile de avioane au zburat mult mai strâns decât pe aerodromurile lor de bază, sub zece metri distanţă între avioane.

S-au făcut câte două antrenamente pe zi, uneori chiar şi trei, până pe 21 august când, după ultimul antrenament, toate avioanele au fost trase la linia de parcare. Li s-a scos proiectilele de la tunuri, au fost husate şi sigilate. Până pe 23 August nimeni nu a mai avut voie să se apropie de avioane, ele fiind puse sub pază strictă…
 
În dimineaţa zilei de 23 august 1984, piloţii s-au prezentat la avioane la ora stabilită. Primii au fost piloţii de la MIG-23 apoi piloţii de la IAR-93. „Cocoş“a urcat primul. Și-a prins curelele scaunului şi chingile paraşutei, a închis şi ermetizat cupola cabinei, a cuplat radioemisia şi a pornit motorul. La fel au procedat şi ceilalţi piloţi ai formaţiei, piloţii de la MIG-23 şi piloţii de la IAR-93.
- Sunt 010 aprobaţi pornirea formaţiei.
- Aprob pornirea…
Au pornit şi rezervele.
 
Pe fruntea lui Budiaci, conducător de zbor, au apărut deja primele broboane de sudoare, semn că importanţa acelui zbor era mare, deosebită şi apăsătoare. Din Punctul de Conducere al Zborului (PCZ) urmărea atent, în lungul pistei, cum porneau avioanele la locurile de parcare. Ca să vadă mai bine se ridicase în picioare.
- Sunt 010 aprobaţi rulajul şi intrarea la pistă cu formaţia.

- Aprob rulajul şi intrarea la pistă.
- Vezi că trebuie să ajungeţi cu 2 minute mai devreme.

• Confirm!
•  

La start, după ce a virat la intrarea pe pistă, „Cocoş“ a scos flapsul în poziţia de decolare şi a mărit turajul motorului. Pe bord ceasul indica ora 10.00, ora decolării. Turaţia motorului şi presiunea erau în limite normale.
Cele 18 avioane au intrat la pistă, pentru decolare, în formaţie de câte trei. Şi aşa s-au întins pe trei sferturi din lungimea pistei, capul formaţiei aflându-se la aproximativ 1 km faţă de pragul pistei.
 
Primele 9 avioane erau de tip MIG-23 de la Mihail Kogălniceanu. Colonelul Dumitru Tache îl avea în stânga pe căpitanul Vasile Leonte şi în dreapta pe căpitanul Dan Aioanei, constituind prima formaţie de 3 avioane. Urmau apoi: maiorul Nicolae Drăguţoiu, cap de formaţie cu căpitanul Cornel Ciumpiliac în stânga şi căpitanul Florin Botezatu în dreapta, maiorul Dionisie Mircea, cap de formaţie cu căpitanul Nelu Pintilie în stânga şi căpitanul Mihai Costache, dreapta. Următoarele 9 avioane de tip IAR-93 erau de la Regimentul 67 Aviaţie Vânătoare-Bombardament de la Craiova : cap de formaţie maior Ştefan Voian şi maior Romulus Bozeşan cu un avion IAR-93 dublă comandă nr.005, având în stânga pe căpitan Vasile Vipie şi în dreapta pe căpitan Walter Oreviceanu, maior Luci Drăguţ cap formaţie cu locotenent-major George Gheorghe în stânga şi căpitan Gheorghe Brujan în dreapta, ultima formaţie fiind compusă din maior Florea Matei cap şi căpitan Traian Bică, stânga şi maior Gheorghe Constantin, dreapta.
 
Se mai aflau la pornire: o formaţie de rezervă de 2 avioane MIG-23 pilotate de căpitan Platon Strejea şi căpitan Florea Petrişor şi o formaţie de rezervă constituită din locotenent-colonelul Gheorghe Stoian-cap de formaţie, locotenentul-major Vasile Marin eşalonat pe stânga şi locotenentul-major Cristian Muscalagiu eşalonat pe dreapta.
 
- Sunt 010. Frână. Flaps. SAU. Blocaj. Aprobaţi decolarea în forţaj total cu formaţia pentru paradă.
- Aprob decolarea cu forţaj total.
După decolare, la 50 de metri înălţime, „Cocoş“ a escamotat trenul de aterizare şi flapsurile. Capii de formaţii şi piloţii au executat aceleaşi operaţiuni.
- Sunt 010, tren, flaps, escamotate.
Deasupra aerodromului, rând pe rând, toate cele 18 avioane s-au ridicat în aer, pe cap-compas 42 de grade, lăsând în urmă flăcările prelinse din ajutaje şi zgomotul puternic al motoarelor ce se auzea până la Urziceni.
Formaţiile de rezervă au decolat şi ele dar având un alt traiect, mult mai scurt, către sudul Bucureştiului, unde urmau să întâlnească formaţia principală şi, dacă era nevoie, puteau înlocui oricare avion ce ar fi avut probleme în zbor.
 
Avioanele au urcat la 200 de metri înălţime zburând cu 700 km/oră astfel că, în 8 minute de la decolare, toate avioanele erau în aer. „Cocoş“ a ordonat întregii formaţii:
- Viraj dreapta pe cap-compas 180 până la Dragalina.
Când au ajuns deasupra localităţii Dragalina, le-a transmis tuturor:
- Viraj dreapta pe cap compas 240 la Mihai Bravu. Ne eşalonăm pentru trecere. Mărim viteza la 900 km/oră.
Avioanele de rezervă au degajat, stânga-dreapta, cele 18 avioane strângând formaţia pentru a fi cât mai compactă.
 
Dar cea mai mare paradă aeriană din istoria aviaţiei a avut loc pe 23 august 1954 când deasupra Bucureştiului au trecut 100 de avioane, formaţie condusă de căpitanul Ion Tîu din Divizia 66 Aeriană. La acea paradă au participat regimentele de la Siliştea Gumeşti, Deveselu şi Craiova, fiecare cu un număr de 33 avioane S-102 (MIG-15) şi 3 rezerve.
 
Deasupra localităţii Adunaţii Copăceni toată formaţia era constituită, eşalonată puţin şi pe înălţime, primul avion fiind cel mai de jos iar ultimul cel mai de sus. S-au aliniat pentru zborul de trecere deasupra Bucureştiului, de la sud la nord, pentru parada aeriană.
- 010 Începeţi coborârea.
- Confirm. „Cocoşeilor“, aţi auzit? Coborâm la 70 de metri.
În faţă, în zborul de coborâre, a apărut deodată oraşul cu clădirile lui impunătoare, uşor înceţoşate de aerul dimineţii.
- Sunt 010.Am bulevardul Aviatorilor în ax. Menţinem înălţimea şi distanţa.
Cele 18 avioane au trecut deasupra statuii Aviatorilor şi deasupra tribunei oficiale într-un zbor perfect, într-o formaţie strânsă, la 10 metri distanţă între avioane, stânga-dreapta. Zgomotul primei formaţii de avioane MIG-23 a impresionat publicul iar ultima formaţie de trei avioane IAR-93 a completat trecerea. După trecere, Tache a ordonat prin radio:
- Sunt 010 Începem urcarea la 200 de metri.
Formaţia a virat dreapta deasupra Snagovului, luând cap-compas spre Alexeni.
- Sunt 010 trec la verticala aerodromului pe cap-compas 42 cu formaţia.
- Foarte bine 010, i-a răspuns Budiaci. Treci la înălţimea de 100 de metri.
- Confirm! Trec la 100 de metri.
A urmat trecerea deasupra aerodromului de la Alexeni şi ruperea formaţiei. Unul câte unul, avioanele au aterizat pentru alimentare, ghidate şi de acel proiector care le indica axul pistei, proiectorul fiind orientat cu lumina către avionul care venea pe panta de aterizare.
După alimentare, MIG-rile 23 au  decolat spre Mihail Kogălniceanu iar IAR-urile 93 au decolat spre Craiova.
 
La întoarcere, conducătorul formaţiei de avioane MIG-23 a fost tot colonelul Tache. Cele 9 avioane au intrat ca pentru paradă, s-au aliniat pe pistă şi au decolat spre Mihail Kogălniceanu. Conducătorul de zbor s-a auzit deodată strigat pe nume, între cei doi fiind legături vechi de prietenie:
- „Oase“ vezi că am decolat cu formaţia pe cap-compas 42.
- Bine! Drum bun…I-a urat acesta pe un ton neutru.
Imediat după decolare, piloţii din formaţie au auzit în căşti vocea inconfundabilă a şefului :
- Hei, Cocoşei, intrăm pe cap-compas 135 la 200 de metri. Viteza 750 km/oră.
 
Unora le-a stat pe limbă să-l întrebe ce are de gând. Dar n-au îndrăznit.
Ca şi la trecerea deasupra Bucureştiului, erau atenţi şi concentraţi la maxim pe comenzi, pe menţinerea formaţiei. Abia după ce au trecut de Perişoru şi-au dat seama de intenţia şefului.
- Coborâm la 50 de metri, la verticala aerodromului Borcea, să ne salutăm colegii.
Au trecut la verticala aerodromului de la Borcea şi au ajuns la Dunăre, menţinând acelaşi cap de zbor.
- URANIU START sunt 010 cu formaţia. Am trecut Dunărea venim acasă.
- Vă aud foarte bine, a răspuns maiorul Gheorghe Sitaru zis „Pisoiu“, conducător de zbor la Mihail Kogălniceanu. Avioanele au survolat oraşul Mangalia şi „Cocoş“ a ordonat:
- Viraj stânga. Cap-compas 10 grade. Survolăm litoralul de-a lungul ţărmului la 50 de metri.
Și au survolat litoralul, de-a lungul ţărmului. Au zburat deasupra apei, având în vizor staţiunile Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Costineşti, Eforie Sud, Eforie Nord, Constanţa, Mamaia, Năvodari.
 
Nu ne rămâne decât să ne imaginăm cam ce au simţit turiştii aflaţi pe plajă, în vacanţă sau concediu, când o formaţie de 9 avioane supersonice au trecut la joasă înălţime deasupra lor. A fost ultima formaţie care s-a mai putut vedea deasupra litoralului, formaţie de avioane MIG-23.
 
- Viraj stânga pe cap-compas 240. Urcăm la 200.
„Cocoş“ îşi conducea formaţia către aerodrom cu sentimentul datoriei împlinite iar piloţii mai tineri, din urma lui, respectau indicaţiile de zbor cu exactitate.
- URANIU START sunt 010, cu formaţia, la Năvodari, pe cap 240.
- Confirm!
Au virat stânga spre aerodromul Mihail Kogălniceanu la înălţimea de 100 metri.
- URANIU START sunt 010 aprobaţi trecerea cu formaţia la verticala aerodromului.
- Aprob trecerea cu formaţia la 500 de metri.
„Cocoş“ s-a făcut că nu-l aude. Ei zburau la 100 de metri şi conducătorul de zbor le cerea să vină la 500. Au intrat pe cap-compas 4 grade şi cele 9 avioane MIG-23 au trecut la verticală, la 50 de metri, sub privirile admirative a celor de jos, care-i aşteptau la marginea pistei. „Pisoiu“ a sărit în picioare de pe scaun şi a strigat în microfon:
- Veniţi prea jos… Luaţi înălţime…
- Confirm! Te-am speriat?…Urcăm la 500 pentru eşalonare…
 
Formaţia de 9 avioane supersonice au spart liniştea de pe aerodrom şi au trecut, la 50 de metri înălţime, ca la paradă: aliniaţi perfect, la distanţă mică unul de altul, sub 10 metri. După trecere, la capătul de nord al pistei, au rupt formaţia pe stânga, în urcare, ca într-un arc de triumf, pentru a intra în turul de pistă, la aterizare…şi în istorie.
 
 
Despre Nelu Enache
 
Căpitan-comandorul (r) de aviatie Nelu Enache a copilărit in comuna Ciorăşti, judeţul Vrancea, iar după absolvirea Şcolii generale a urmat cursurile Liceului militar „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc. În acest timp, a frecventat cenaclul literar din liceu şi a publicat versuri în revista literară „Orizont“. În perioada 1973-1976, Nelu Enache a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Aviaţie „Aurel Vlaicu“ din localitatea Boboc, judeţul Buzău. În anul 1976, a fost repartizat la Unitatea Militară 02010 Tuzla, care era cantonată pe Aerodromul Mihail Kogălniceanu sub denumirea de Escadrila 141 Elicoptere. Aici a deţinut, până în anul 1983, funcţia de conducător de zbor pe Platforma de foraj marin „Gloria“. După anul 1983 a fost mutat la Regimentul 57 Aviaţia de Vânătoare Mihail Kogălniceanu, pe funcţia de ofiţer navigator Escadrila a doua MIG 23. Munca şi talentul său în arta scrisului au fost răsplătite la Concursul Naţional de Poezie din 1979, unde a obţinut locul I. În anul 2002, a devenit ofiţer în rezervă cu gradul de căpitan comandor. În prezent, activează în Asociaţia APRIA, filiala Constanţa, care se ocupă de promovarea istoriei aeronauticii.  
 
Citeşte şi: 
 
Nelu Enache, despre aviaţia de la Constanţa „Unitatea de la Mihail Kogălniceanu era considerată cea mai bună din ţară, înzestrată cu cele mai noi avioane“

Nelu Enache, file din istoria aviaţiei militare române
 
Legătura cu pământul a fost întreruptă (galerie foto)