Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (II). Relatări privind perioada 1461-1462

Doi dintre cronicarii bizantini ai sec. XV, Ducas şi Laonic Chalcocondil, oferă detalii extrem de interesante despre Vlad Ţepeş şi deosebitele sale fapte de arme din ultimii doi ani ai celei de-a doua domnii.
 

 
Reamintim că Vlad al III-lea Ţepeş a fost voievodul Ţării Româneşti în trei rânduri (1448 - aprox. două luni, 1456-1462 şi 1476), domnia de şase ani fiind, evident, cea mai însemnată.
 
În ianuarie 1462, el a recucerit Giurgiu şi a pustiit întreg malul sudic al Dunării, de la Orşova şi până la vărsarea Dunării în mare. "Printre localităţile ocupate şi trecute prin foc şi sabie, pe malul otoman (azi în Bulgaria), se află Obluciţa, Novoselo, Dârstor, Turtucaia, Marotin, Rusciuk (Novigrad), Şistov, Samovit, Ghighen, Rahova. La nord, în Ţara Românească au fost distruse alte două puncte controlate de turci, anume Orşova şi Turnu" (sursă Ioan-Aurel Pop "Mărturii italiene... p.19).
 
În Dobrogea sunt, de asemenea, distruse fortificaţiile importante, fiind cucerite oraşele Silistra (foto), Cernavoda, Medgidia, Hârşova, Isaccea şi Enisala.
 
După această mare campanie, Ţepeş îi trimite aliatului Matei Corvin deja celebra scrisoare din 11 februarie 1462, în care spune că a ucis 23.884 de turci (cifră probabil exagerată intenţionat).
 
Dezastrul provocat de Ţepeş îl va face pe Mahomed al II-lea să declanşeze şi să conducă marea campanie de pedepsire a domnului valah. Sultanul vine în fruntea unei armate de 100.000 de oameni, cărora li se adăugau şi 25 de galioane şi alte 150 de vase mici, aflate pe Dunăre (sursă Ion-Aurel Pop, p.20).
 
Am prezentat anterior o parte din descrierea bizantinului Ducas privind venirea în Ţara Românească a sultanului Mahomed al II-lea, în 1462. Cuceritorul Constantinopolelui a fost îngrozit când a descoperit o pădure de ţepe, în mijlocul căreia, la loc de cinste fusese executat unul din generalii săi, Hamza Paşa (învins anterior de Ţepeş).

 
Ne mai relatează Ducas: "Când a văzut această ameninţare, tiranul s-a înspăimântat... Fiind noapte când s-au instalat corturile, i s-a făcut frică, a săpat şanţuri şi s-a aşezat în mijlocul lor. Românul s-a sculat de dimineaţă şi a rânduit bine pe cei de sub comanda sa, pe când era încă întuneric, apoi a năvălit, a nimerit în partea dreaptă a taberei şi până la zi a tăiat peste măsură de mulţi turci. Iar mulţi dintre turci s-au ucis unii pe alţii până când s-a făcut ziuă. Făcându-se dimineaţă, românii au intrat în întăriturile lor şi s-au culcat. Iar tiranul (n.a. Sultanul) s-a sculat plin de ruşine, a trecut Dunărea şi s-a dus la Adrianopol". Acest moment evocat de Ducas este celebrul Atac de Noapte al lui Ţepeş, eveniment petrecut în vara anului 1462 (16/17 iunie).
 
Informaţii poate şi mai valoroase ne oferă însă celălalt cronicar bizantin, Laonic Chalcocondil. La el apare în mod repetat, sintagma "Vlad, domnul Daciei". Şi el oferă date despre campania din 1462, dar şi multe detalii despre anii anteriori.
 
Laonic aminteşte că prinţul Radu, viitorul domn Radu cel Frumos, devenise favoritul sultanului Mahomed al II-lea ("îi era favorit şi trăia şi locuia cu el"). Apoi, istoricul bizantin consemnează: "Lui Vlad, fratele acestui băiat (n.a. Radu), împăratul i-a încredinţat domnia Daciei şi cu ajutorul împăratului, Vlad feciorul lui Dracul, a năvălit şi a luat domnia. Căci, ca să îşi întărească domnia, ar fi ucis, se zice, în puţină vreme, 20.000 de bărbaţi femei şi copii, înconjurându-se cu un număr de ostaşi şi trabanţi (n.a. soldaţi infanterişti, gărzi) aleşi şi devotaţi... încât peste puţin timp s-a ajuns la prefacere mare şi starea Daciei a fost cu totul schimbată de omul acesta".
 
Laonic Chalcocondil ne oferă o altă variantă a campaniei lui Hamza Paşa, care apare în scrierile lui drept sangeac-bey de Nicopole. Bizantinul spune că Hamza a acţionat la porunca sultanului şi că, la sfârşitul anului 1461, împreună cu solul imperial, grecul renegat Catavolinos, trebuia să îl ia prizonier pe Ţepeş, "printr-un vicleşug".
 

Domnul Ţării Româneşti ar fi trebuit să cadă în cursă, dar, în schimb, solul Catavolinos şi Hamza Paşa au căzut în mâinile sale.
 
Bizantinii prezintă obiectiv evenimentele din timpul domniei lui Ţepeş, dar nu se feresc să îşi arate antipatia faţă de Mahomed al II-lea ("tiranul" ce cucerise în 1453 Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin). Ei descriu însă şi "grozăviile" lui Vlad Ţepeş, tragerile în ţeapă, pedepse cumplite care îi îngrozeau pe contemporani.
 
În culori mult mai frumoase este zugrăvit Ţepeş în cronici ruseşti. Celebră este Skazanie o Drakule Voevode ("Povestirea despre Dracula Voievod"), scrisă cel mai probabil în 1486 de Feodor Kuritsyn, diplomat şi secretar al ţarului Ivan al III-lea. Povestirea a fost apoi rescrisă, copiată, în 1490, de călugărul Eufrosin (Efrosin), de la mănăstirea fortificată Kirillo Belozerski, din nordul Rusiei.
 
Iată ce se spune despre Ţepeş în această cronică: "Era un om drept. Şi aşa de mult ura răul în ţara sa, că dacă săvârşea cineva vreun rău, fie hoţie sau tâlhărie sau vreo minciună sau nedreptate, acela nu era chip să rămână viu. Fie că era boier mare, sau preot, ori călugăr, sau om de rând, ba chiar dacă cineva ar fi avut mare bogăţie, nu putea să se răscumpere de la moarte."
 
Domnul Ţării Româneşti este prezentat ca un bărbat foarte curajos. La un moment dat, înaintea confruntării cu turcii, Ţepeş se adresează oştenilor săi: "Cine vrea să se gândească la moarte, acela să nu meargă cu mine, ci să rămână aici". În cronica rusă se menţionează apoi: "Sultanul auzind acestea, a plecat înapoi cu mare ruşine şi nu a îndrăznit să mai meargă împotriva lui Vlad"...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
FONTES - Izvoarele Istoriei României, vol.IV - "Scriitori şi acte bizantine - Secolele IV-XV", publicate de Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Tutor Teotoi; Edit. Academiei RSR, Bucureşti, 1982; p.435, 437, 501-517
 
Ioan Bogdan - "Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti asupra lui. Studiu critic", Bucureşti, Edit. Librăriei Socecu&Comp, Bucureşti, 1896
 
Ioan-Aurel Pop - "Mărturii italiene despre asaltul otoman, din vara anului 1462, asupra creştinătăţii"; Textele în original se regăsesc la Anexe documentare p.24-28; articol accesat pe site-ul dspace.bcucluj.ro pe data de 2.02. 2019
 
Ştefan Andreescu - "Vlad Ţepeş, Dracula - Între legendă şi adevăr istoric", Edit.Univers Enciclopedic, 2015
 
Vasile Mărculeţ - "Cum a ajuns Vlad Ţepeş cel mai sângeros domnitor", historia.ro, articol accesat pe 2.02.2019
 
Vasile Mărculeţ - "Relaţiile moldo-muntene dintre 1457-1462. Între colaborare politică şi confruntare militară", articol apărut în revista Carpica XXXV
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Sursa foto: Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Istoria Dobrogei“, de Ion Bitoleanu și Adrian Rădulescu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (I). Relatări privind perioada 1461-1462