Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462
Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări
4431
Marime text
Există mai multe izvoare italiene scrise, din perioada 1461-1462, care fac referire la Vlad Țepeș și la faptele sale de arme. Un diplomat al ducatului Milano, aflat în solie la Veneția, află multe detalii despre ce se întâmplă în Țara Românească și transmite aceste informații în scrisorile trimise unor personalități din orașul natal.
"Turcul a fost înfrânt, prins și omorât, cu 40.000 de turci, de către români și unguri", respectiv "turcul s-a retras mult îndărăt, din cauza foamei și pentru că a văzut cum românul arsese orice lucru prin câmpiile sale."
"Într-o noapte (Sultanul) fu asaltat de armata românilor. Și au murit în partea de armată unde făcuseră tabără pașa și vizirul, cam 30.000 de azapi (n.a. azap - pedestraș, infanterie ușoară) și altă lume, în număr de 50.000 de turci, astfel că văzând Domnul turc că nu este chip să îl lovească pe așa-zisul Domn Român, fiindcă era concentrat în loc întărit, înconjurat de mlaștini, și temându-se de armata ungurilor care era așteptată în ajutorul românilor, făcu drumul înapoi pe Marea Neagră și cu foarte mare lipsă de hrană pentru armată și cai, ei se întoarseră la Adrianopol în dezordine, cum s-a spus".
Niccolo de Modrussa este singura sursă directă, singurul care îl cunoaște efectiv pe Țepeș și scrie apoi despre el, cuvintele sale fiind păstrate de-a lungul secolelor. Modrussa a scris o carte numită "De Bello Gothorum" (Despre războiul goților), în care găsim fragmente extraordinar de interesante. În același timp, grație lui Modrussa avem singurul portret real al lui Vlad Țepeș.
Iată cum povestește legatul papal întâlnirea sa cu voievodul Țării Românești:
"Pe tiranul acesta al Valahilor, Dracul, nume cu care ei numesc Diavolul, l-am văzut captiv pe când îndeplineam funcția de legat al papei Pius al II-lea pe lângă regele hunilor (n.a. al ungurilor).
Era nu foarte înalt, dar foarte vânjos și puternic, cu înfățișarea crudă și înfiorătoare, cu nasul mare și acvilin, nările umflate, fața subțire și puțin roșiatică, în care genele foarte lungi înconjurau ochii verzi și largi deschiși iar sprâncenele negre și stufoase îi arătau amenințători. Fața și bărbia erau rase, cu excepția mustății..."
"I-a convins ușor să invadeze tabăra dușmană, cu trupele-i împărțite, și fie să cadă vitejește în luptă, cu glorie și cinste, fie... să se răzbune împotriva dușmanului într-un chip nemaipomenit... A făcut măcel mare".
(Va urma)
Bibliografie
FONTES - Izvoarele Istoriei României, vol.IV - "Scriitori și acte bizantine - Secolele IV-XV", publicate de Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Șerban Tanașoca, Tutor Teotoi; Edit. Academiei RSR, București, 1982; p.435, 437, 501-517
Ioan Bogdan - "Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui. Studiu critic", București, Edit. Librăriei Socecu&Comp, București, 1896
Ioan-Aurel Pop - "Mărturii italiene despre asaltul otoman, din vara anului 1462, asupra creștinătății"; Textele în original se regăsesc la Anexe documentare p.24-28; articol accesat pe site-ul dspace.bcucluj.ro pe data de 2.02. 2019
Șerban Papacostea - "Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș",p.159-165, articol publicat pe site-ul macedonia.kroraina, accesat pe 4.02.2019, citate din "De Bello Gothorum", de Niccolo de Modrusa
Ștefan Andreescu - "Vlad Țepeș, Dracula - Între legendă și adevăr istoric", Edit.Univers Enciclopedic, 2015
Vasile Mărculeț - "Cum a ajuns Vlad Țepeș cel mai sângeros domnitor", historia.ro, articol accesat pe 2.02.2019
Vasile Mărculeț - "Relațiile moldo-muntene dintre 1457-1462. Între colaborare politică și confruntare militară", articol apărut în revista Carpica XXXV
Sursa foto: Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Istoria Dobrogei“, de Ion Bitoleanu și Adrian Rădulescu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 și 25 și a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoția 1992. A urmat cursurile Facultății de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti și este licențiat în Criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă și timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanța, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură și Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător și scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă și astăzi realizarea de filme documentare și publică materiale de promovare a istoriei și culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie și Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“, din Iași. Este autorul seriei de trei volume „Poveștile Mării Negre“ și al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărți publicate în perioada 2014-2018.
Citește și:
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (II). Relatări privind perioada 1461-1462
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
_thumb2.jpg)
