Ce poți vizita în Chișinău, capitala Republicii Moldova Ansamblul arhitectural Porțile Orașului, Grădina Botanică și Grădina Zoologică, obiective care nu trebuie ratate (GALERIE FOTO)

• Continuăm să prezentăm obiectivele turistice din capitala Republicii Moldova.
• Azi vorbim despre ansamblul arhitectural Porțile Orașului, Grădina Botanică și Grădina Zoologică. 
• Porțile de intrare în Chișinău reprezintă un element arhitectural distinctiv al capitalei Republicii Moldova, ridicate cu scopul de a sublinia importanța și amploarea capitalei.
• Grădina Botanică din Chișinău, parte a Academiei de Științe a Moldovei, este principala instituție de cercetare în domeniul botanicii din Republica Moldova. 
• Fondată la 1 septembrie 1951 de T. Gheideman, care a fost director în perioada 1950-1964, Grădina Botanică a jucat un rol esențial în dezvoltarea cercetărilor botanice din țară.
• Grădina Zoologică se întinde pe o suprafață de 24,306 hectare și are ca scop principal conservarea, protejarea și studierea speciilor rare de animale și păsări, incluse în Cartea Roșie a Moldovei. 

Orașul Chișinău datează din secolul al XV-lea. Turiștii sunt întâmpinați în oraș de monumente legate de istoria moldovenilor, evreilor, turcilor, rușilor. În plus, acesta este un centru de atracție pentru iubitorii de vin și tururi gastronomice: în apropierea orașului se află peșteri și crame în care sunt depozitate nenumărate sticle de vin moldovenesc. Familiarizați-vă cu istoria și cultura Basarabiei, priviți clădirile arhitecturale interesante, plimbați-vă prin parcuri pitorești și vizitați  muzeele. 

Azi continuăm să prezentăm obiectivele turistice din capitala Republicii Moldova și vorbim despre ansamblul arhitectural Porțile Orașului, Grădina Botanică și Grădina Zoologică.

Porțile de intrare în Chișinău reprezintă un element arhitectural distinctiv al capitalei Republicii Moldova. La intrarea sudică în orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova, dinspre Aeroport, pe Bulevardul  Dacia a fost construit un ansamblu de clădiri cu mai multe etaje, numit generic - Porțile orașului.

La sfârșitul anilor 1970 - începutul anilor 1980, la intrarea în municipiul Chișinău, dinspre Aeroportul Internațional Chișinău, pe Bulevardul Dacia (în sectorul Botanica), a fost construit un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime de circa 70 metri. Planurile construcției au fost realizate de către arhitecții Iulia Skvorțova, A. Markovici și Anatol Spasov, după o idee a arhitectului Iuri Tumanean.



Porțile de intrare din Chișinău au fost ridicate cu scopul de a sublinia importanța și amploarea capitalei moldovenești. Inițial, aceste porți au avut un rol practic, delimitând intrarea oficială în Chișinău, dar și unul simbolic, marcând trecerea din zona rurală sau periferică în centrul urban vibrant. Aceste structuri impozante, realizate din beton și cu elemente decorative geometrice, erau în concordanță cu stilul arhitectural modernist al vremii.  Ele sunt structuri impunătoare, alcătuite din blocuri de locuințe cu zece etaje, care flanchează șoseaua și se arcuiesc către cer, formând o imagine grandioasă, specifică arhitecturii moderniste sovietice. Aceste clădiri monumentale sunt însoțite de ornamente din mozaic, care erau foarte populare în acea perioadă, decorând fațadele cu motive abstracte. Deși pot părea sobre, ele au devenit un simbol al orașului, oferind o priveliște impresionantă la intrarea în Chișinău.

De-a lungul anilor, porțile au dobândit o semnificație aparte și pentru generațiile mai tinere, fiind asociate cu transformările orașului din perioada post-sovietică. Ele reflectă o epocă trecută, dar rămân integrate în peisajul urban, fiind o parte importantă din memoria colectivă a chișinăuienilor.


În stânga porților se află Grădina Zoologică, iar în dreapta – Grădina Botanică.


Grădina Botanică din Chișinău, înființată la 1 septembrie 1951

 
Grădina Botanică din Chișinău, parte a Academiei de Științe a Moldovei, este principala instituție de cercetare în domeniul botanicii din Republica Moldova. Fondată la 1 septembrie 1951 de T. Gheideman, care a fost director în perioada 1950-1964, Grădina Botanică a jucat un rol esențial în dezvoltarea cercetărilor botanice din țară.




Primele cercetări botanice sistematice în Republica Moldova au început în 1947. În toamna aceluiași an, a fost alocat un teren de 74 de hectare pe valea râului Durlești din Chișinău, unde s-a pus baza Grădinii Dendrologice, un precursor al Grădinii Botanice. Între 1950 și 1964, s-au creat colecții și expoziții de plante, consolidând rolul acestei structuri în cercetarea științifică.

Pe 27 septembrie 1965, Sovietul Miniștrilor al R.S.S.M. a oferit un nou teren de 104 hectare la periferia sud-estică a Chișinăului pentru construirea actualei Grădini Botanice. Acest teren includea 24 de tipuri de soluri și ape subterane variate, oferind condiții ideale pentru diversificarea colecțiilor botanice.



Proiectarea și construcția au fost coordonate de academicianul Alexandru Ciubotaru, care a condus instituția timp de peste 32 de ani. La 1 iulie 1975, Grădina Botanică a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. a primit statutul oficial de instituție de cercetare științifică. 


Grădina Zoologică din Chișinău găzduiește 150 de specii de animale și păsări  


Grădina Zoologică din Chișinău a fost inaugurată pe 9 mai 1978 în partea de sud-est a orașului, în apropiere de Grădina Botanică. Activitatea sa este coordonată din punct de vedere științifico-metodic de Academia de Științe a Moldovei și Ministerul Mediului.



Grădina Zoologică se întinde pe o suprafață de 24,306 hectare și are ca scop principal conservarea, protejarea și studierea speciilor rare de animale și păsări, incluse în Cartea Roșie a Moldovei. În acest cadru natural pitoresc trăiesc peste 150 de specii de animale și păsări, printre care se numără calul lui Przewalski, tigrul siberian și culanul din Turkmenistan. De asemenea, grădina dispune de un heleșteu cu o suprafață de 1,2 hectare, populat de gâște, lebede albe și negre, rațe de baltă, berze și cocostârci.

Grădina organizează frecvent expoziții mobile și excursii educative pentru elevi, încurajând astfel cunoașterea și protejarea faunei. Animalele sunt împărțite în cinci secțiuni distincte: animale răpitoare; paricopitate și imparicopitate; ornitologie; primate; acvaterariu.


În total, Grădina Zoologică găzduiește 1.034 de animale, împărțite în 138 de specii.  Grădina zoologică este membru titular al Asociației Eurasiatice a Grădinilor Zoologice și Acvariilor (EARAZA) și face parte din Asociația Mondială a Grădinilor Zoologice (WAZA), precum și din Sistemul Internațional de Evidență a Animalelor, contribuind la protejarea și gestionarea faunei la nivel global. 
 
Citește și:

Ce poți vizita în Chișinău, capitala Republicii Moldova: Catedrala Nașterea lui Hristos, Clopotnița, Arcul de Triumf și Piața Marii Adunări Naționale (GALERIE FOTO) 

Ce poți vizita în Chișinău, capitala Republicii Moldova: Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, statuia domnitorului Ștefan cel Mare și Aleea Clasicilor