Marian Manolescu. O poveste frumoasă, întreruptă dureros „Rezultatul a fost adio fotbal!“. Costel Gâlcă i-a sărit însă în ajutor

Cunoscut om de sport din Medgidia, cu numeroase inițiative în domeniul fotbalului, cum ar fi organizarea de competiții, dar și reînvierea unui brand local, Marian Manolescu a fost vrăjit de mic de sportul-rege, pe care l-a și practicat. La un moment dat, avea o frumoasă perspectivă, dar destinul a vrut să fie altfel, astfel că, la 28 de ani, tânărul jucător a trebuit să spună adio performanței.

Acum în vârstă de 50 de ani, Marian Manolescu este stabilit de mult timp la Medgidia, unde și-a întemeiat și familia, dar el este de loc din București, iar cu fotbalul a făcut cunoștință de mic. „Am deschis ochii spre fotbal pe la vârsta de 7-8 ani, bătând mingea în curtea casei unde locuiam, vrăjit nevoie mare de transmisiunile radiofonice ce răsunau până în stradă și închipuindu-mă oricare dintre marcatorii nominalizați de crainicii vremii! Prima întâlnire cu fotbalul și cu un stadion «adevărat» s-a petrecut pe când eram în clasa a doua, când, împreună cu mai mulți copii din școala noastră, am participat la un trial pe stadionul Giulești, unde, dintre zeci și zeci de copii, am fost remarcat, având norocul de a fi «stângaci de meserie», cum se spune în fotbal!“, povestește Marian Manolescu. 

Apartament la Medgidia, după detașarea la Cernavodă

Acesta nu a avut însă parte în sport de continuitatea atât de necesată unui jucător aflat la anii de început în fotbal. „Eram fascinat, însă nu a durat mult, deoarece părinții mei, lucrând pe șantier, oameni simpli, muncitori, au fost detașați la CNE Cernavodă, primind apartament în Medgidia! A urmat o perioadă de zece ani cu mutări succesive, făcând naveta între Medgidia și București. De abia când am ajuns la vârsta maturității am realizat că acest fapt m-a privat de procesul continuității de care avea nevoie un copil - junior pentru a ajunge fotbalist de performanță! Chiar și în aceste condiții, timp de un deceniu, am trecut prin fiefurile unor echipe unde am avut mereu satisfacții! Am trecut în tot acest timp pe la Rapid București (în două rânduri, primind o educație fotbalistică de un nivel foarte bun, de la antrenori precum Octavian Niță, campion cu Rapid în anii 60-70, și Rică Răducanu!), Sportul Studențesc (antrenor, fostul portar divizionar Suciu, de asemenea un foarte bun pedagog), CSS Medgidia (profesor, Țărmure Dumitru), IMU Medgidia (antrenori, Straton Ion, ex-divizionar A la Farul Constanța și Duțu Ștefan) și IMU - CSS Medgidia (antrenori Vlad George, venit de la U Craiova, și Vartic Eugen)“, arată Marian Manolescu.

În armată, s-a îmbolnăvit de hepatită

Fostul jucător a avut un destin potrivnic în fotbal, mai multe evenimente nedorite făcându-l să încheie socotelile cu performanța, deși visul său de a ajunge fotbalist de ligă se contura frumos. „La nivel juvenil, am jucat numai în campionatul republican 1 și 2, pe postul de mijlocaș stânga, bucurându-mă de o generație foarte bună de jucători, abonați mereu la primele locuri în întrecerile respective! După terminarea junioratului, visul de a ajunge fotbalist de ligă se contura frumos, mai ales că, în toți acești ani, am jucat un fotbal de performanță cu și împotriva unor viitori mari fotbaliști, într-un cuvânt provenind din aceeași matcă! Din păcate, în viața de fotbalist talentul nu este garanția succesului și a celebrității, e nevoie de muncă, șansă și un destin fericit! Mie unul destinul mi-a fost potrivnic. Câteva evenimente nedorite (o hepatită alimentară contractată în timpul efectuării stagiului militar, la vârsta de 19 ani, și o accidentare cumplită la glezna piciorului drept, ca să le amintesc doar pe cele esențiale, m-au făcut să închei socotelile cu fotbalul mare!“, regret și acum Marian Manolescu.

A obținut calificarea de instructor de fotbal

Până la vârsta de 28 de ani, acesta a jucat la echipe cum ar fi CFR Medgidia, Progresul Medgidia, IMUM Medgidia, Amphora Murfatlar, Șoimii Otopeni, Electromagnetica București, CNF București, Flacăra Viișoara și Dunărea Cernavodă. În 1992, a urmat cursurile organizate la Institutul de Educație Fizică și Sport București de către Ministerul Tineretului și Sportului, obținând calificarea de instructor de fotbal, fiind apoi, în perioada 1995 - 1997, antrenor - jucător la IMUM.

A mers și la doctorul echipei naționale

Marian Manolescu povestește cu tristețe cum a încheiat activitatea de jucător, în 1998, la 28 de ani, în urma unei accidentări grave de la picior, în urma unei intrări prin alunecare, pe când juca la Dunărea Cernavodă. „După îndelungi frământări, în încercarea disperată de a reveni pe gazon, am ajuns până în cabinetul doctorului Pompiliu Popescu, medicul echipei naționale de la acea vreme, dus de medicul echipei Steaua, dr. Lucaciu! Din nefericire, rezultatul a fost adio fotbal! Aș vrea să menționez că operațiile le-am făcut la Eforie Sud, iar un prieten din copilărie, Costel Gâlcă (fost internațional), m-a ajutat cu o sumă și am reușit să revin cât de cât la mersul pe două picioare! Am absolvit  și cursurile școlii de arbitraj de la Constanța, fiind la un pas de lotul C. Eram bine văzut de oamenii din fotbal constănțeni, însă gropița în care mi s-au înfipt crampoanele pe terenul din Cernavodă mi-a tăiat și această șansă!“, menționează Manolescu.

Visurile și idealurile sale au căpătat altă formă

Totuși, chiar și în aceste condiții, Marian nu s-a îndepărtat apoi nicio clipă de fotbal, iar visurile și idealurile sale din copilărie au avut, la maturitate, altă finalitate, fostul fotbalist devenind, de-a lungul timpului, un cunoscut organizator de evenimente fotbalistice în Medgidia. „Una dintre inițiativele mele (alături de alți câțiva pătimași), Liga Cartierelor, derulată în anul 2000, a avut un ecou foarte bun pentru fotbalul de masă. Totodată, doua ediții consecutive de Cupa Adolescentului, destinată copiilor, și calitatea de organizator al Cupei Municipiului Medgidia la fotbal în sală (competiție inițiată în 1985 de prof. Valentin Petricală),  din care patru ani consecutive - 2017, 2018, 2019 și 2020 -  mi-au adus  o notorietate la nivel local si județean, o palidă consolare totuși față de idealurile mele din copilărie și adolescență!“, punctează Marian Manolescu.

De la AS IMU Medgidia la FC IMUM 95

Nu în ultimul rând, în 1995, beneficiind de ajutorul unor sufletiști , Marian a înființat FC IMUM 95 Medgidia, ca o continuatoare a brandului local AS IMU Medgidia (grupare născută  la începutul anilor 50, cu participări în fotbalul românesc la nivelul ligilor a 2-a și a 3-a și evoluții în Cupa României până în 16-imi, încheind călătoria în fotbalul de performanță la începutul anilor 90). „Am plecat cu FC IMUM 95 Medgidia de la punctul  zero, din campionatul județean, însă echipa nu a rezistat decât doi ani. A avut totuși reprezentații spectaculoase și a adus în tribunele bătrânului stadion până la 1.500 de spectatori (azi,  echipe  de primă ligă s-ar bucura de cifra aceasta!)“, punctează Marian Manolescu, „sufletul“ echipei din 1995 până în prezent, al cărui țel este să mențină trează atenția iubitorilor fotbalului din Medgidia vizavi de numele IMUM, aceasta și prin prin prezența cu FC IMUM 95 la competiții de nivel local, precum Cupa Municipiului Medgidia și Cupa Prieteniei.

Un istoric al fotbalului medgidian

Totodată, Marian Manolescu s-a preocupat să alcătuiască un puzzle al fotbalului medgidian. „Am creat o pagină pe o rețea de socializare, unde am îndemnat prietenii și iubitorii de fotbal să posteze poze și povești frumoase despre fotbal, dorind în paralel să reconstitui un istoric al fotbalului medgidian“, mai spune fostul jucător.

Stângaci tehnic, cu execuții imprevizibile

Marian Manolescu rămâne din cariera de jucător cu eticheta care i-a fost pusă: „un stângaci tehnic, cu execuții imprevizibile“. „Aceste însemnări din viața mea sportivă poate par prea detaliate, însă pentru mine reprezintă doar o mică parte din amintirile fotbalistice pe care le-am strâns până la 50 de ani! Rămân totuși cu satisfacția etichetei pusă de toți aceia care m-au cunoscut, un stângaci tehnic, cu execuții imprevizibile! Aș dori să mai spun că, la educația mea fotbalistică, pe lângă cei menționați, și-au mai pus amprenta următorii: Jurja Carol (după părerea unor specialiști, unul dintre cei mai talentați arbitri pe care i-a avut România), Ioan Motroc (șef catedră fotbal IEFS  București), dr. Ioan Drăgan, cel mai mare medicinist sportiv român, prof. Ioan Bărbăcioru și mulți alții! Cam asta ar fi, în linii mari, povestea mea! M-am născut în matca fotbalului mare, însă, după terminarea junioratului, destinul a vrut altfel. Însă, în comparație cu alte situații, gen Neșu sau Ekeng, ar trebui să mă consider mulțumit și cu acest destin, pentru că nu am părăsit scena definitiv, iar, dacă ar fi să mai mă nasc încă o dată, aș lua-o de la capăt!“, încheie Marian Manolescu.

Citește și:


După 23 de ani, veteranii din Nisipari şi cei ai IMU Medgidia au reeditat duelul de pe 1 decembrie 1996 (galerie foto)

Destin de fotbalist După un meci de Cupa României, Mircea Lucescu l-a cerut la Dinamo pe Ion Bereș, de la Progresul CSS Medgidia (galerie foto)

Medgidia. Revedere emoţionantă Foşti juniori de la CSS, IMUM şi Cimentul au participat şi în acest an la Meciul Generaţiilor (galerie foto)

Istoria sportului constănțean / Fotbal (VII) Cum s-au născut și au crescut echipele SNC și IMUM

Medgidia Foşti fotbalişti de la Cimentul şi IMUM, întâlnire emoţionantă. Poezii, minge cu autografe şi nelipsitul meci (galerie foto)


Generaţiile 1948 - 1952 Foştii juniori ai Cimentului Medgidia s-au revăzut şi în 2018. Din 1994, se întâlnesc an de an! (galerie foto)