#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

Într-adevăr, pentru constănțeni, prezența în peisajul urbanistic a „sulițelor gigantice” ale geamiilor, cum sugestiv le descrie publicistul Ioan Adam în monografia „Constanța pitorească”, nu mai constituie o surprinzătoare apariție. Iată însă cum le înfățişează cititorului cel care în urmă cu mai bine de un secol avea să dea tiparului o excepțională lucrare, din care vă prezentăm şi astăzi un fragment.

„Lumina aprinsă a soarelui, care pluteşte încropită peste Constanţa, se vede de departe străpunsă, ca de nişte suliţi gigantice, de turlele geamiilor răsleţe. Însemnările acestea mistice, care punctează orizontul ca nişte ghimpi enormi, te duc cu mintea departe în trecut, când credinţa aceasta străină ameninţa lumina creştinismului, ca o împunsătură de suliţă. Minaretele de piatră, sprintene şi rotunde, se înalţă subţiri şi albe, de deasupra geamiilor greoae şi joase. Sus se încing cu ceardacuri înguste şi se acopăr cu turle ţuguiate şi verzi, ca nişte chivere. În vârfurile lor, deasupra de tot, se încearcă par'că să scântee semiluna în dogoarea arşiţei. Seara, după ce atmosfera se mai potoleşte din aprinderea soarelui, turlele geamiilor se desemnează pe orizont în linii mai închise, ca nişte ţape împrăştiate şi afumate, în care a expirat gloria credincioşilor.

În vremea aceasta cuprinsul răcorit se umple de strigăte bocite, venite de prin ceardacurile minaretelor.
- Alah ekber... Alah ekber... (Dumnezeu e mare, Dumnezeu e mare). Şi hogii bătrâni şi tineri, îmbrăcaţi în anteree negre şi legaţi în jurul fesurilor cu sarâcuri albe, se învârtesc cu mersul lor oriental în jurul minaretelor. Ţinându-şi palmele deschise la urechi, umplu cuprinsul cu rugăciunile lor plânse trăgănat, strigând în cele patru părţi ale lumei:
- Alem fena ... Haye alei felah ... (Lume rea, ticăloasă ... Numai în deşteptare e mântuirea ta! ...

Pe Constănţenii vechi nu-i mai impresionează toate acestea, pentru că s'au obişnuit cu spectacolul, dar pe străinii veniţi de pe aiurea, îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni.
Între alte curiosităţi de la Constanţa e şi vizitarea geamiilor mai principale. Aceste locaşuri sfinte sunt deschise în toate zilele şi străinii pot să le vadă cu învoirea hogilor. Trebue să priviască fosă totul numai din prag, căci înlăuntru nu se poate intra de cât descălţat şi creştinii sunt cam greoi şi stingheriţi la această operaţiune.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Când se întâmplă ca geamia să fie goală de credincioşi, te impresionează mult muţenia mohorîtă şi rece a interiorului, dându-ţi fiorul că priveşti la nişte cosciuge, din pragul unui cavou deschis. Vinerea însă când e ziua lor de sărbătoare, vezi cârdurile de musulmani cuvioşi şi curaţi, cum se îndreaptă în spre geamii. La uşă îşi lasă cu toţii papucii tăiaţi anume ca să se descalţe uşor şi rămân numai în ciorapi, după care intră apoi în geamie. Înăuntru, aştern jos batiste scumpe şi s'aşează turceşte cu evlavie. Hogii, dela altar, par nişte magi inspiraţi, care caută să ghicească viitorul în cărţile lor deschise.
Femeile nu pot intra în geamii, ca şi când ar fi considerate nevrednice de mila lui Alah, aşa că numai bărbaţii se roagă”.

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“ 
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.

 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea De la măreția Tomisului la sătucul necunoscut şi sărac Kiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Ceea ce ați găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța