#citeşteDobrogea Dreptul istoric al României asupra Dobrogei

​„1878 iulie 23, Bucureşti. Raportul consulului general al Austro-Ungariei la Bucureşti, Iulius Zwedinek, către ministrul austro-ungar de Externe, contele Gyula Andrássy, referitor la opinia domnitorului Carol I asupra hotărârilor Congresului de la Berlin, însoţit de un fragment din editorialul publicat în «Românul» privind dreptul istoric al României asupra Dobrogei.
 
Principele Carol s-a întors imediat după încheierea sesiunii Camerei la reşedinţa sa de vară din Sinaia. Ministrul de Interne, d-l Rosetti, a însoţit-o pe Maiestatea Sa până la Ploieşti; se pare că s-ar fi încheiat un acord între principe şi miniştrii săi cu privire la politica care va fi urmată în urma hotărârilor congresului.
 
«Congresul de la Berlin a sacrificat interesele statelor mici din Europa pentru dorinţa de pace», aşa s-a exprimat principele în mesajul cu care a încheiat sesiunea legislativă, Congresul a sacrificat drepturile celor mici pentru poftele de putere ale celor mari, astfel răsună pe toate tonalităţile imaginabile în paginile partidului de guvernământ şi ale opoziţiei. Lucrările Congresului sunt prezentate ca şi caduce, însă un lucru recunoscut este faptul că o opunere faţă de voinţa convenită a Europei nu este posibilă, ba mai mult de atât, guvernul nu vrea să piardă extinderea teritorială care îi este oferită României pe malul drept al Dunării.
 
Permiteţi-mi Excelenţă să vă prezint în anexă un fragment din editorialul «publicat» în «Românul» din data de 6/18 a lunii în curs, în care este prezentat faptul că din motive etnografice şi istorice, Dobrogea ar trebui să facă parte din România.
 
Întrebarea sub ce formă ar trebui înfăptuită despărţirea districtelor basarabene, anexarea Dobrogei şi modul în care să fie alienate drepturile politice şi civice privind egalitatea tuturor confesiunilor în concordanţă cu dispoziţiile din Constituţia ţării, toate acestea vor forma acum obiectul de pregătire al miniştrilor, dar nu va fi luată o decizie în această privinţă înainte ca domnul Brătianu, care se află acum pe calea unei clare însănătoşiri, să fie complet refăcut.
 
Ar exista şi o preocupare chiar şi în privinţa unei eventuale schimbări de titulatură al statului român, şi anume ar trebui avută în vedere denumirea de «Mare Principat», de asemenea se discută despre viitorii reprezentanţi diplomatici din România în străinătate, iar pentru posturile proiectate nu se duce lipsă de candidaţi, pe scurt, România care jeleşte nu poate să reziste atracţiei noilor onoruri pe care are de gând să şi le însuşească cu ocazia intrării ei ca un element independent în familia naţiunilor europene.
 
Nelipsită în totalitate de importanţă este probabil şi percepţia că presa radicală îşi îndreaptă plângerile datorită pierderii Basarabiei mai puţin împotriva Rusiei şi mai degrabă împotriva puterilor europene în general.
 
Aprobaţi………………..Zwiedinek.

 
Ad. M. 115 Bucureşti, 23 iulie 1878.“
 
Extras din editorialul publicat în „Românul“ din 6/18 iulie 1878. 

Citeşte şi: 

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 

Categorie  Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea 
Mesajul dr. Sorin-Cristian Ailincăi - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ - Dobrogea prin ochii unui arheolog

#sărbătoreşteDobrogea 
 Mesajul lui Ion Drăniceanu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna“ Tulcea

#sărbătoreşteDobrogea 
Mesajul lui Lucian Furdui, prefectul judeţului Tulcea

#sărbătoreşteDobrogea #ZiuaDobrogei
Mesajul primarului municipiului Tulcea, dr. ing. Constantin Hogea - Multiculturalitatea, principala trăsătură a Dobrogei

#scrieDobrogea 
Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? 

#sărbătoreșteDobrogea 
Dobrogea - țara lui Dobrotici 

#sărbătoreşteDobrogea 
ZIUA de Constanța recunoaște valoarea. Zece personalități vor primi, post-mortem, „Meritul dobrogean“