#scrieDobrogea Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? (galerie foto)

Un parc și un monument. Nimic deosebit, nimic nemaivăzut. Pe lângă Monumentul Independenței, amplasat în micul parc al Casei de Cultură Constanța, constănțenii trec adesea grăbiți și indiferenți. Dacă pe timpul zilei edificiul iese în evidență prin monumentalitate, odată cu lăsarea întunericului el se scufundă într-o beznă care-l aruncă pe nedrept în uitare. 
 
Pe nedrept, pentru că acest monument, numit și al Eroilor, vorbește despre un moment esențial pentru devenirea pământului dintre Dunăre și Marea Neagră: cucerirea Independenței de Stat a României și, implicit, revenirea Dobrogei în granițele statului român. El comemorează faptele de eroism ale soldaților români care și-au vărsat sângele pe câmpurile de luptă de la Plevna, Grivița, Rahova și Smârdan. Lucrarea este operă a sculptorului Marius Traian Butunoiu (22 octombrie 1919, Turtucaia - 23 iunie 1999, București), care a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, fiind luat prizonier în Uniunea Sovietică.
 
Monumentul prezintă un dorobanț surprins în poziție de atac, cu arma în mână, secondat de un ofițer care ține un drapel într-o mână și o sabie în cealaltă, protejând asaltul tovarășului de front, supus unui potențial pericol. Grupul statuar din bronz a fost amplasat la Constanța în 1977, an în care s-a împlinit un veac de la proclamarea Independenței României. El este amplasat pe un soclu înalt, pe ale cărui laturi apar scrise în relief numele localităților unde s-au dat aprige bătălii: Plevna, Grivița, Rahova și Smârdan. Conform istoricului și criticului de artă Alina Ioana Șerbu, „cei doi ostași români care compun grupul amintesc deopotrivă de personajele grigoresciene din «Atacul de la Smârdan» și de figurile pline de având din reliefurile lui Francois Rude, rămânând în același timp pe coordonatele stilistice ce definesc personalitatea artistică a lui Marius Butunoiu“.

Realism și dinamism 

Imaginea de un puternic realism, care redă un moment de maximă încordare de pe câmpul de luptă, confirmă aprecierile critice ale lui Octavian Barbosa, care a remarcat că Butunoiu „se apropie cu venerație de subiectul ales ale cărui sensuri simbolice le exprimă nu în metafore stilistice complexe, ci în transpuneri narative directe, cu o grijă extremă pentru fidelitatea aspectelor reale, așa cum izvoarele documentare le atestă explicit sau le sugerează“.
 
De altfel, predilecția pentru sculpturile de inspirație istorică, fie că acestea iau forma portretelor, a busturilor sau a grupurilor statuare, l-a determinat pe criticul de artă Octavian Barbosa să afirme că „Butunoiu s-a dedicat în exclusivitate sculpturii de evocare istorică, pe care o cultivă cu asiduitate în toate genurile și gesturile ei tradiționale. Aici pare să-și fi găsit de timpuriu sensul vocației și să fi dat întreaga măsură a înzestrării sale de monumentalist“.
 
Însă, spre deosebire de creațiile sale monumentale anterioare, Monumentul Independenței de la Constanța se caracterizează, în opinia istoricului și criticului de artă Alina Ioana Șerbu, prin „poliaxitate și prin manifestarea intenției de a învesti imaginea cu un deosebit dinamism“.

Scurtă biografie 

Marius Butunoiu a urmat cursurile Liceului Militar „Mihai Viteazul“ din Târgu Mureș, între anii 1931-1933, a dat examen la Școala de Aviație din Mediaș, fiind respins de comisia medicală, iar între anii 1942-1944 a urmat Școala Militară de Ofițeri de Geniu, pe care a absolvit-o cu gradul de sublocotenent. În paralel cu pregătirea militară, tânărul Butunoiu manifestase interes pentru artă, motiv pentru care, la un de la eșecul de la Aviație, s-a înscris la Liceul Industrial nr. 3 București, specializarea maestru sculptor, unde s-a remarcat ca șef de promoție. În 1945, după revenirea în țară, Butunoiu a urmat cursurile Academiei Libere de Arte Frumoase, ale cărei baze fuseseră puse de pictorul Guguianu. Timp de patru decenii, între anii 1945 și 1985, Butunoiu s-a aflat în fruntea Studioului de Artă Plastică și al Armatei București. Din 1958, Butunoiu a fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București.
 
Monumentul Independenței din parcul Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța iese din uitare cu ocazia diverselor ceremonii militare. În restul anului, el pare cufundat într-o mare de... uitare. E de ajuns să priviți în jurul lui pentru a vă convinge.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citeşte şi:

#scrieDobrogea. Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto) 

#scrieDobrogea. Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)


#ScrieDobrogea. Istoria zbuciumată a unui simbol care a renăscut precum păsarea Phoenix - Monumentul Independenţei din Tulcea

#scrieDobrogea. Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 

#scrieDobrogea. „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)

#scrieDobrogea. #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa! 


ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie  Ziua Dobrogei

 #citeşteDobrogea 
Dreptul istoric al României asupra Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea 
Mesajul dr. Sorin-Cristian Ailincăi - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ - Dobrogea prin ochii unui arheolog

#sărbătoreşteDobrogea 
 Mesajul lui Ion Drăniceanu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna“ Tulcea

#sărbătoreşteDobrogea 
Mesajul lui Lucian Furdui, prefectul judeţului Tulcea

#sărbătoreşteDobrogea #ZiuaDobrogei
Mesajul primarului municipiului Tulcea, dr. ing. Constantin Hogea - Multiculturalitatea, principala trăsătură a Dobrogei

#sărbătoreșteDobrogea 
Dobrogea - țara lui Dobrotici 

#sărbătoreşteDobrogea 
ZIUA de Constanța recunoaște valoarea. Zece personalități vor primi, post-mortem, „Meritul dobrogean“