#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre străinii din Dobrogea… nu tocmai de bine

În volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, putem citi un articol foarte virulent,  apărut în "Santinela Dobrogei", I, nr. 5, 15, din mai 1894, despre străinii „oploșiți în satele dobrogene”, „fără căpătâiu şi fără patrie”, care înrobesc economia și prejudiciază interesele românilor.
 
În volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, putem citi un articol foarte virulent,  apărut în "Santinela Dobrogei", I, nr. 5, 15, din mai 1894, despre străinii „oploșiți în satele dobrogene”, „fără căpătâiu şi fără patrie”, care înrobesc economia și prejudiciază interesele românilor.

„Trista experienţă ce am făcut în trecut, deschizând porţile ţerei streinilor istoviţi de foame şi alungaţi ca netrebnici şi periculoşi din alte ţeri, dându-le cu marinimia, înăscută în firea neamului nostru, găsduirea şi ospitalitatea, se vede că n'a fost de ajuns, ca să ne înveţe minte: cum trebue să ne purtăm către ei pentru present şi viitor, cum trebue să ne apărăm şi ferim interesele naţionale, de ghiara lor lacomă şi distrugătoare.
Cele mai mari nenorociri posibile am îndurat de pe urma străinilor, nenorociri, care într'o vreme erau aproape să stingă existenţa noastră naţională, probă epoca neagră a "Fanarioţilor", ale cărei urme se mai cunosc şi astă-zi destul de adânci Specula şi exploatarea cea mai neomenoasă, conruperea moravurilor, boalele cele mai primejdioase, degradaţiunea civică, profanarea castităţei şi demnităţei noastre naţionale, înăbuşirea simţului de patriotism, viciile cele mai ruinătoare, toate relele sociale în fine, de care am suferit atât şi suferim încă, sunt aduse în vatra şi căminul nostru strămoşesc de leprele streine, şi cu toate acestea încă tolerăm să invadeze pe pământul ţerei noastre, încă tolerăm lighioanelor streine să se înfigă până în cele mai de jos trepte ale neamului nostru, pe care'l ruinează şi moraliceşce şi materialiceşce.
Nenorocita Moldovă, altă dată floarea românismului, astă-zi geme în ghiarele sectarilor lui Iuda. Robită economiceşce, ruinată moraliceşce, din această parte a ţerei noastre românesci, n'a remas astă-zi de cât o umbră ca cestiune naţională; n'a remas de cât un schelet fără viaţă, cu câte-va bucăţele de carne românească pe ici şi colea, sdrenţuite şi istovite de evreul neîntrecut în lăcomie, perfidie şi reutate, de această pestă lipicioasă, care lasă foc şi pârjol pe unde trece, ruină pe unde ajunge, şi de care toată omenirea în genere, astă-dI fuge cu o adeverată groază. Soarta Moldovei pare reservată şi Dobrogei. Streinii orientali, cu aceleaşi tendinţe şi apucături ca ale evreului din Moldova, pe fie-ce zi se oploşesc cu duiumul prin sate; să nu mai vorbesc de oraşe, unde glasul românesc abia se mai aude.
Această pelagră vagabondă, prin graţia nepăsărei noastre, se întinde cu o putere uimitoare. Streinul oriental, fără patrie şi lepădat de neamul său, cu înşelătoarea tărguliţă de mărunţişuri, azi vine şi se stabilesce'n satul românesc de aci, pe care'l sventează cu specula; mâine'şi deschide prăvălie în regulă, în care în mod fatal aglomerează, prin mijloace meşteşugite, toată sudoarea românului din sat, şi poimâine căpătuit, cu tendinţe neînfrânate la cetăţenia română şi cu aspiraţiuni esagerate la toate drepturile naţionale legate de ea. Ca să'şi ridice glasul românul din sat contra acestora 'şi găsesce beleaua. Fulgerile şi trăsnetile lui Jupiter cad pe capul seu de la primul pas. Cu o îndrăsneală şi impertinenţă incalificabilă, streinul venit aci abea de trei dile, susţine, că din moşi şi stremoşi neamul seu s'a născut şi crescut pe pământul acestei provincii, că are deci ca un drept indiscutabil întâietatea, de a se sătura din sursele de bogăţie a acestui pământ, şi noi românii n'avem alt drept, de cât a ne mulţumi cu resturile, asvârlite de la masa lui abusivă. Din primele momente ale reîntrărei noastre în stăpânirea acestei provincii, ideia de naţionalitate şi patriotism trebuia să fie călăuza noastră de toate zilele. Elementele neamului nostru, găsite atunci aci, trebuiau cultivate românesce şi treptat, treptat chemate în viaţa publică a oraşelor şi satelor de aci. Elementele românesci venite să se stabilească aci, din ori-ce parte, trebuiau încuragiate şi ajutate părintesce la stabilire şi asigurarea bunei lor stări pentru present şi viitor.”

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

„Toate branşele de activitate, toate sursele de economie în mâinile streinilor”
„În legea organică a acestei provincii să se fi prevezut cele mai riguroase restricţiuni, nu pentru cestiunea de stabilire din nou a celor ce nu sunt de un sânge şi neam cu noi, care trebuia interzisă cu desăvârşire, dar pentru tolerarea limitată a stabilităţei streinilor găsiţi aci, în cas când aceştia ar fi îndrăsnit să lucreze în desacord cu interesele noastre de naţionalitate şi propăşire economică. În funcţiunile publice să se fi adus patrioţi încercaţi şi probaţi ca tărie de simţ naţional; iar nu să fi tolerat acapararea lor de năimiţi, cari'şi vând neamul şi ţara pentru banul conrupetor al streinului, pe care'l dă astă-zi, ca mâine să'l scoată din sudoarea românului cu procente incalculabile de mari.
Nimic, dar absolut nimic să nu se fi strecurat în organisaţiunea şi viaţa publică a acestei provincii, rară a fi fost de dece ori drămuit cu cumpăna intereselor noastre naţionale. Totul să fi fost românesc şi pretutindeni să fi plantat vlăstari românesci puternici, cari să înfrunte cu bărbăţie copleşirea scaeţilor şi pălămidei streine, vlăstari, pentru a căror desvoltare viguroasă, să nu se fi cruţat nici o jertfă naţională posibilă.
Care este astă-zi situaţiunea aproape în genere a oraşelor din Dobrogea? Toate branşele de activitate, toate sursele de economie în mâinile streinilor. Streinii dau tonul în viaţa lor publică, streinii sunt tari şi mari şi noi românii aci suntem o adevărată clasă de desmoşteniţi. În sate streinii se oploşesc în numer considerabil. Ca mâine şi ele vor fi robite economiceşte şi ruinate moralicesce şi naţionalicesce, dar nu vom scie cele puţin acum, când reul este destul de agravat, să lucrăm românesce, ca să ferim situaţiunea satelor noastre de aci, de potopul exterminător al streinilor, fără căpătâiu şi fără patrie.
Patrioţii români de valoare din această provincie a luat iniţiativa de luptă în scopul acesta, şi toată suflarea românească din acest pământ este alături cu ei şi gata de toate sacrificiile ce i s'ar impune, de această sântă luptă, de la care atârnă soarta noastră de astă-zi şi cea viitoare de mâine şi poimâine.
Mijloacele de luptă a acestor patrioţi români sunt legale şi în acelaşi timp întemeiate pe dreptul de viaţă şi statornicie naţională pe acest pământ, recucerit prin vitejia neamului nostru. Ţinta lor finală în această luptă este curăţirea vetrei şi căminului nostru de toate lepădăturile orientului, care tind făţiş să se ridice pe ruinele noastre, dar care se vor prăbuşi în groapa ce sapă neamului nostru; căci ca tot-d'auna românul ştie să-'şi apere drepturile de vieaţă. Când streinii ne-au adus atâtea rele, este timpul ca autorităţile noastre să ea grabnice măsuri, ca să cureţe satele Dobrogei de aceste lifte, căci ele nu numai rod munca românului, dar introduc viciul şi corupţiunea în poporul nostru atât de cast în obiceiuri şi moravuri, şi tolerarea acestora atrage oploşirea altora, oploşire care va da naştere unui element strein compact, care nu va exploata numai pe român, dar va vinde, va trăda interesele noastre naţionale, căci nici inima, nici cugetul, nici sângele nu'l leagă de acestea.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“

#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.




Sursa foto: ilustrație din „Tomi-Constanța”, volum semnat de col.Marin Ionescu Dobrogianu și aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

#DobrogeaDigitală: Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“