#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

Continuăm glosarea volumului „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ semnat de istoricul Stoica Lascu, cu un articol apărut în ziarul „Constanţa”, II, nr. 40, din 21 noiembrie 1893, unde autorul – un tulcean destul de supărat – compară cele două judeţe ale Dobrogei, constatând diferenţe considerabile, pricinuite mai cu seamă de slaba administrare și de prestaţia „viciată” a prefectului de Tulcea.
 

„Deşi trăiţi sub acelaşi regim sute de ani, Tulcenii se deosebesc în mai multe privinţe de Constănţeni - Aceste deosebiri nu sunt a se atribui numai împrejurărei că în această parte majoritatea populaţiuni este de alt neam, prin urmare cu alt temperament, cu altă crescere şi alte moravuri, de cât acele ale locuitorilor judeţului Constanţa. Şi acolo unele plăşi şi oraşe cu populaţiunea amestecată, întocmai cum sunt diferitele oraşe şi plăşi ale Tulcei ; dar înfăţişiarea unor lucruri şi fapte este câte-odată aşa de isbitoare, că ai crede că eşti în alt Stat în altă ţară. Influenta administraţiei româneşti nu este de loc streină de aceste resultate atât de puţin măgulitoare pentru şefii trimişi aci spre a face educaţiunea politică a provinciei anecsate.


Să facem câte-va constatări, să enumerăm câte-va fapte, aşa în mod simplu. La Tulcea de es. mai toţi neguţitorii de origină greci, chibsuindu-'şi interesele în cei trei ani acordaţi pentru resgândire la început, nu şi-au lepădat protecţiunea, pe când în Constanţa, din cei 300-400 locuitori greci stabili, acei ce au remas supuşi aI M.S. Elenice mai se pot numera pe degete. De la anecsare şi până acum, nici-odată nu s'a făcut la noi o bună şi pe deplin consciinţioasă aplicare a înţeleptei disposiţiuni prevezută în legea organică a Dobrogei, care ordonă ca în sfaturile obştei comunale toate elementele populaţiunei să fie representate.


- Deşi în Tulcea populaţiunea e compusă din mai multe neamuri, chiar mai multe şi mai numeroase ca în Constanţa, mai nu ne aducem aminte ca Consiliile comunale să fi conţinut vre-odată alţi membrii de cât Bulgari şi Români, pe când în Constanţa combinaţia listelor de candidaţi la alegeri, complectate cu recomandaţii direcţi ai guvernului, conţinea totdeauna, ca prin tradiţiune, cel puţin câte un representant al fiecărei comunităţi; ast-fel de la 1878 şi până astăzi, toate elementele au fost totdeauna representate în sînul consiliului comunal. Calea ce s'a urmat în oraşul nostru nu este cea adeverat folositoare Statului şi comunei, dovadă despre aceasta sunt resultatele dobândite: Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare. De această greşală se resimte întreaga politică locală.


- E de netăgăduit că numai şeful administraţiei, oamenii Guvernului sunt de vină, căci nu s'au conformat indicaţiunei şi spiritului legii. Am putea să afirmăm fără teamă de vreo desminţire, că în cea mai mică plasă din judeţul nostru sunt maI multe procese la judecătorie de cât în cea mai mare plasă din judeţul vecin.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În Mangalia sunt perioade întregi de timp, când nu sunt de cât 2-3 procese, pe când în plăşile Tulcei sunt câte 20-30 procese pe fiecare zi. Evident că revine şi administraţiilor comunale o parte din respunderea acestor deprinderi contractate de locuitori. În Tulcea esistă mania construcţiunilor şi reparaţiunilor de localuri şi lucrările publice, pe când în Constanţa se consemnează mai multe sute de mii de lei, banii judeţului pentru clădiri şi şiosele, pare că ar fi ciumaţi, nu se leagă nimenea de ei.


La noi în Tulcea se fac cele mai stăruitoare şi obositoare sforţări spre a se putea pune mâna pe o primărie rurală, pe când în judeţul vecin se pun cele mai mari insistenţe spre a se găsi un primar la Hârşova, la Cernavodă, Medgidie şi chiar Mangalia. Din toate aceste trebue se conchidem că prin altă prismă se ved lucruri publice în judeţul nostru. Şi de această vedere deosebită se resimte întreg mediul social. În judeţul nostru chiar sîmţul public este viciat, sucit. Încă de la descălecătoare s'au găsit aci oameni cari au aprins din când în când câte-o lumînare, menită, dragă Doamne, a lumina pe locuitori asupra intereselor lor. În loc de lumină s'a produs un adeverat întunerec. Nu s'a ajuns de cât la resultatul de a sceptisa pe public, de a despărţi pe cetăţeni în tabere duşmănoase unele altora, de a-i transpune într'o harababură caraghioasă de partisani ai cutărui sau cutărui personagiu mai mult sau mai puţin marcant.

- După plată şi resplată. - De la "Steaua Dobrogei" a reposatului V. Brănişteanu până la "Deşteptarea Dobrogei", în agonie, mai nici o foaie n'a putut dăinui aci, când ea nu s'a întreţinut cu fonduri administrative.
Încheem pentru acum cu aceste rânduri: în Constanţa a fost prefect d-l R. N. Opran, pe când în Tulcea am avut pe d-l P. Stătescu, sub a cărui ocărmuire mai ales în anii din urmă, s'a viciat totul“.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“,

disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre „industria lactină“ din Dobrogea sfârșitului de secol XIX
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie pentru modernizarea agriculturii dobrogene, baza „emancipărei noastre economice“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidaţi în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“
 

#DobrogeaDigitală Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanţa - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“