​LIVE TEXT #DobrogeaAcademică. Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu devin cetăţeni de onoare ai municipiului (galerie foto+video)

Comunitatea dobrogeană are astăzi în cel mai înalt for de consacrare şi de cercetare al României doi membri de marcă, animaţi de dorinţa de a susţine cu demnitate şi onoare problemele culturale şi ştiinţifice ale provinciei: chimistul Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi biologul Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române).
 
De la ora 12:00, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa are loc şedinţa extraordinară a Consiliului Local Municipal pentru acordarea titlurilor de cetăţeni de onoare celor doi academicieni.
 
Iniţiatori ai acestui demers sunt Universitatea „Ovidius” Constanţa (prorector Mihai Gîrţu şi conf. univ. dr. Marius Skolka - decan Facultatea de Ştiinţele Naturii şi Ştiinţe Agricole), Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” (director, prof. dr. Vasile Nicoară), Academia Navală „Mircea cel Bătrân” (rector, prof. univ. dr. Ing. Octavian Tărăbuţă), Comunitatea Elenă „Elpis” (preşedinte Traian Antoniadis şi vicepreşedinte Mihnea Hagiu), conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, dr. Doina Păuleanu (director Muzeul de Artă Constanţa), prof. univ. dr. Adrian Bavaru, cotidienele „Adevărul” (Sînziana Ionescu şi Mariana Iancu) şi „Evenimentul Zilei” (Feri Predescu), Dotto Tv, SC Comvex SA, SC Zip Escort SRL, Baroul Constanţa (av. Cătălin Filişan), Editura Ex Ponto (editor Ovidiu Dunăreanu).
 
Academicienii Petre T. Frangopol (86 de ani, membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (83 de ani, membru titular al Academiei Române), redutabile voci pentru politica de dezvoltare a ştiinţei şi cercetării în România şi în Europa, sunt născuţi şi crescuţi în Dobrogea, absolvenţi ai centenarului Colegiu Naţional „Mircea cel Bătrân”, cu o prestigioasă şi recunoscută activitate ştiinţifică închinată ţării şi locului natal.
 
După cum se ştie, unicul criteriu de primire în Academia Română este caracterul de excepţie al contribuţiei în ştiinţă sau cultură, mai precis impactul asupra domeniului în care activează, originalitatea contribuţiilor, într-un cuvânt excelenţa în cercetare şi creaţie. Reputaţia naţională şi internaţională este un factor important în admiterea în acest unic forum de consacrare.
 
La propunerea comunităţii tomitane, Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu vor primi titlul de Cetăţean de Onoare. 

UPDATE. ora 11.45

Invitații sunt întâmpinați în curtea interioară în muzica Fanfarei „Muzica Apelor“ a SC RAJA SA Constanța, dirijor Inga Postolache. 

Au ajuns consilierii locali, alături de invitați, profesori și invitații cetățenilor de onoare, primarul municipiului Constanța - Decebal Făgădău, deputatul USR de Constanța - Stelian Ion, subprefectul Șenol Ali, primarul comunei Cumpăna - Mariana Gâju. 

UPDATE. ora 11.55

Toată lumea intră în sala în care va avea loc ceremonia. 

UPDATE. ora 12.05

A început ședința care este prezidată de Decebal Făgădău - Primarul municipiului Constanța, Marcela Enache - Secretar Primăria municipiului Constanța și Irinela Nicolae - președinte de ședință. 

În deschidere este intonat Imnul României de către de tenorul Răzvan Săraru acompaniat de pianista Andrada Ştefan. 

Apoi, Imnul Dobrogei (compus de Dumitru Lupu, versuri de Carmen Aldea Vlad) este intonat acapella de artistul liric Iulian Bratu. 

În sală sunt prezenți 25 de consilieri locali. 

UPDATE. ora 12.15

Președintele de ședință citește convocatorul și îl supune la vot deschis:- acordarea titlului de cetățean de onoare lui Petre T. Frangopol și lui Marian-Traian Gomoiu. 

A luat cuvântul primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău. 

„Suntem într-un moment destul de important. Am dat răspuns unei inițiative care a plecat din mass-media, un demers pornit de la ZIUA de Constanța. Am văzut o susținere fără precedent" - a declarat primarul Decebal Făgădău. 

Edilul a punctat că este cea mai mare inițiativă venită în așa fel după revoluție. 

„Înaintea noastră sunt o mulțime de oameni, de personalități care au dus o luptă generoasă în folosul comunității" 

Primarul Decebal Făgădău și-a amintit că acum 15 ani s-a întâlnit prima oară cu Gomoiu când era director la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii.

„Îmi amintesc și acum vocea aspră și fermă pe care o avea atunci dl academician Gomoiu Marian" - a declarat Decebal Făgădău.

  UPDATE. ora 12.23

Primarul Decebal Făgădău dă cuvântul lui Vasile Nicoară - Directorul Colegiul Național Mircea cel Bătrân – gazda evenimentului. 

„În actul de punere în construcție al acestei clădiri scrie că s-a ridicat acest lăcaș de lumină pentru a fi un templu al științei. Cât de bine se potrivește. Este recunoscut public prin academicienii prezenți, foștii elevi ai liceului nostru" - a declarat Vasile Nicoară. 

UPDATE. ora 12.27

Prof.univ.dr. Mihai Gîrțu, Prorector Univ. „Ovidius” Constanța, citește laudatio pentru academician Petre T. Frangopol. 

„Petre T. Frangopol - cercetător de excepție și ctitor de școli de cercetare; promotor al valorilor autentice în învățământ și cercetare

Petre Frangopol s-a născut la 26 mai 1933, văzând lumina zilei într-o casă de pe strada Marc Aureliu, în inima Constanței.  Este descendent al unei vechi familii de origine greacă, forțată să emigreze la mijlocul secolului al XIX-lea din Mesemvria (Nessebar), în Bulgaria.  Așa cum singur mărturisește, tatăl său, Theodor Frangopol, l-a dus la școala primară cu predare în limba română, spunându-i „tu ai nume grecesc, dar să știi că ești român” și continuând „am luptat pe front pentru această țară, să o iubești ca și mine”.  

A absolvit Liceul "Mircea cel Bătrân" în 1951 și Institutul Politehnic din Iași în 1956, ca inginer chimist.  Beneficiind de înființarea Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, a urmat cursuri post-universitare de radiochimie și tehnologii nucleare la Universitatea din București în 1957, sub îndrumarea academicianului Horia Hulubei.  În urma absolvirii cursului, a fost angajat la IFA, pentru a pune bazele cercetărilor de radiochimie. 

În perioada 1958-1964, a fost detașat la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic București, unde a lucrat în laboratorul de chimie organică, condus de academicianul Costin Nenițescu.  În perioada respectivă a adus contribuții importante la știința românească pregătind, pentru prima dată în țară, Iod-131, izotop utilizat pe scară largă pentru tratarea bolilor tiroidei.  În perioada 1961-1963 a lucrat împreună cu academicianul Alexandru Balaban la producția de materiale organice pentru detectori cu scintilație, cu scopul de a evita importul acelor compuși.

Revenit la IFA, în perioada 1964-1974 a avut o contribuție majoră la crearea și dezvoltarea Laboratorului de Compuși Organici Marcați Izotopic, în cadrul căruia a studiat utilizarea compușilor organici ca agenți de răcire pentru reactoarele nucleare.  În 1968 și-a susținut  teza de doctorat la Institutul Politehnic din Timișoara, cu tema „Radicali liberi stabili din clasa diaril-azotului”, sub îndrumarea academicianului Giorgio Ostrogovich. Studiile sale au cunoscut o recunoaștere internațională foarte rapidă, fiind citate în monografiile de specialitate ale momentului.  Această recunoaștere timpurie i-a permis obținerea unor burse post-doctorale la instituții de prestigiu din Canada, SUA și Germania.

După finalizarea burselor post-doctorale, s-a întors la IFA, unde, în perioada 1974-1994, a urcat toate treptele consacrării științifice.  În acei ani a inițiat noi direcții de cercetare în România, precum producția de izotopi radioactivi de Galiu-67 și Indiu-111, utilizați în diagnoza cancerului. De asemenea, a sintetizat compuși organici marcați cu Carbon-14, folosiți la determinarea productivității primare a planctonului în ecosistemul acvatic românesc, descoperire care i-a atras recunoașterea Institutului Oceanografic Internațional, care l-a primit în rândurile sale în 1999.

Distrugerile cauzate de cutremurul din 1977 laboratorului pe care l-a inițiat și condus au creat premisele unui nou început, îndreptând temele de cercetare către biofizică și biochimie.  În anii ’80 a lucrat la înțelegerea modului în care anestezicele locale influențează membranele biologice și a studiat interacțiunile moleculare dintre proteine și lipide, pentru a înțelege transferul unor medicamente prin membrane celulare. Dincolo de valoarea lucrărilor publicate, este de remarcat mărturisirea academicianului Benga, care a afirmat că, în perioada respectivă, a învățat de la Petre Frangopol cum să conceapă propuneri de proiecte pentru a obține finanțare internațională.

Preocupările sale științifice nu au încetat după pensionare, fiind activ alături de universitari de la Iași și Cluj, în abordarea unor teme legate de interacțiunea dintre sistemul imunitar și tumorile canceroase sau de excitabilitatea membranelor biologice.  Având vocație de ctitor, a înființat laboratoare de biofizică și la universitățile la care a fost profesor asociat, folosind fonduri pe care le-a atras din granturi internaționale.

De-a lungul întregii sale cariere, uneori cu riscul de a-și pierde locul de muncă, Petre Frangopol a fost un susținător neobosit al valorilor autentice. Cele șapte volume intitulate „Mediocritate și Excelență - O Radiografie a Științei și Învățământului din România”, publicate în perioada 2002-2019, au pus în dezbatere problemele cu care s-au confruntat învățământul superior și cercetarea pe parcursul acestei lungi perioade de tranziție.  În 2004 a publicat volumul „Elite ale cercetătorilor din România. Matematică, fizică, chimie”, în care prezintă biografiile a 21 de cercetători, dintre care 7 au devenit ulterior membri ai Academiei Române.  Printre personalitățile de anvergură internațională pe care le-a readus în atenția comunității se află și marele fizician dobrogean Geavit Musa, un alt absolvent al Liceului Mircea cel Bătrân și un neobosit susținător al programelor de fizică de la Universitatea Ovidius.  Mai recent, în 2018, a cinstit centenarul Unirii, coordonând apariția lucrării „Istoria chimiei românești,” sub patronajul Academiei.

Petre Frangopol a scris dar a și militat activ pentru recunoașterea adevăratelor valori.  A sprijinit candidaturile la Academie a unor cercetători de mare valoare, ale căror dosare erau „puse bine” în dulapuri. Dincolo de susținerea cercetătorilor consacrați, a sprijinit în mod constant și tinerii merituoși. La recomandarea sa, mulți dintre aceștia au fost primiți la studii doctorale peste hotare și au devenit apoi profesori în universități de prestigiu din străinătate.

În perioada 2002-2010, i-a sprijinit pe academicienii Ioan Dumitrache și Emil Burzo, aflați la conducerea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, în efortul de a promova criterii și standarde de evaluare moderne, recunoscute internațional.  Criteriile pe care le-a propus au stat la baza alocării prin competiție a fondurilor pentru granturile de cercetare.  Apoi, în 2012 a devenit redactorul șef al Revistei de Politica Științei și Scientometrie, pe care a coordonat-o până în 2016, când ministerul i-a sistat finanțarea.  În paginile revistei au fost prezentate opinii, analize, propuneri coerente pentru reformarea sistemul de educație și cercetare din România.  Chiar dacă, de-a lungul timpului, miniștrii care s-au perindat au ignorat multe dintre soluțiile propuse, o bună parte dintre acestea își păstrează valabilitatea și așteaptă încă să fie puse în practică. 

Ca recunoaștere pentru contribuțiile sale importante în biofizică, în 1990 Petre Frangopol a primit premiul „Constantin Miculescu" al Academiei Române iar în 2006 INFIN-HH i-a acordat diploma "Horia Hulubei" pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea IFA. Activitatea sa a fost recunoscută și prin alegerea sa în comitetele de redacție ale unor reviste internaționale de mare prestigiu, precum Scientometrics și Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry.  În 2012, a avut loc consacrarea meritelor sale deosebite, atunci când Academia Română i-a acordat titlul de membru de onoare.  În 2018, la împlinirea a 85 de ani, Academia și-a arătat aprecierea dedicând-i o sesiune aniversară.

La final, este demn de amintit faptul că, deși a primit diverse oferte de a rămâne în străinătate, a ales mereu să se întoarcă în țară.  Ignorând colegii care glumeau  pe seama sa ca fiind un „înapoiat”, Petre Frangopol a optat să onoreze memoria tatălui său, cel care păstra cu atâta grijă actul de cetățean român semnat de însuși Regele Carol I.   Dacă tatăl său a luptat pentru România în tranșeele primului război mondial, Petre Frangopol a luptat pentru țara sa pe frontul științei și al educației.

Domnule profesor, v-am cunoscut întâi ca apărător al valorilor veritabile în știință și apoi ca iubitor al Constanței, al istoriei, culturii, tradițiilor locuitorilor ei.  Ați fost în toți acești ani și veți fi mereu pentru mine un model de înțelegere și de blândețe, de răbdare și de tenacitate, de dârzenie și de modestie.  Dați-mi voie să vă citez și să afirm răspicat: alături de dumneavoastră sunt mândru că „sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!” - Prof.univ.dr. Mihai Gîrțu, Prorector Univ. „Ovidius” Constanța

Prof.univ.dr. Adrian Bavaru citește Laudatio pentru academician Marian-Traian Gomoiu. 

„Ma simt deosebit de onorat sa va prezint dumneavostra viata si opera unui  eminent om si biolog, pentru mine si coleg – profesor univ. dr. Marian Gomoiu, membru titular al Academiei Romane.
         
Marian este nascut pe 15 august 1936 in orasul Bazargic  (Bulgaria) dintr-o familie de cadre didactice. Urmeaza cursurile liceale incepand din anul 1950 si pana in 1954 la Colegiul National “Mircea cel Batran”, fiind ultima serie cu 11 clase (eu fiind in acelasi an absolvent al aceluiasi liceu, din prima promotie cu 10 clase – dupa modelul sovietic. Va dati seama ce batalii s-au dat la intrarea in facultate, existand doua promotii in acelasi an). A devenit student la Facultatea de Stiintele Naturii si Geografie din Univ. Victor Babes (azi Babes – Bolyai) din Cluj Napoca, pe care a absolvit-o in 1958. Lucreaza cateva luni ca profesor de biologie, dupa care devine tanar cercetator – din 1959 la “Laboratorul de Oceanografie al Academiei Romane infiintat in Constanta de catre Acad. Mihai Bacescu, care i-a fost si conducator de doctorat , titlul de doctor in biologie obtinandu-l in 1973.

Teza sa de doctorat s-a intitulat “Contributii la cunoasterea ecologiei molustelor psamobionte de pe plajele submerse nisipoase de la litoralul romanesc al Marii Negre”, teza care l-a consacrat ca unul din cei mai buni specialisti in fauna de nevertebrate din marea noastra. Din martie 1970 acest laborator devine parte a Institutului Roman de Cercetari Marine din Constanta, ulterior de 1999 numindu-se Institutul National de Cercetare -Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”. In anul 1990 dl. Marian Gomoiu este numit Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, unde lucreaza pana in anul 1993, cand revine la Institutul “Grigore Antipa” din Constanta pe functia de cercetator stintufic principal (gradul I).

In anul 2009 dl. dr. Marian Gomoiu  este numit directorul filialei Constanta al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina – GeoEcoMar si director adjunct al Institutului Central din Bucuresti.

In paralel cu activitatea de cercetare si conducere din Institutele amintite dl dr. Marian Gomoiu devine din toamna anului 1990 – cadru didactic la facultatea de biologie, in nou infiintata Universitate “Ovidius” din Constanta, la solicitarea noastra si in urma unei discutii avute cu dansul. In cadrul facultatii a predat cursuri de Ecologie atat la specializarile de Biologie cat si la Ecologie si protectia mediului.
         
La scurt timp devine conducator de doctorat in specialitatea Ecologie,  pregatind numerosi specialisti in acest domeniu si care lucreaza acum fie in Institutul de Biologie Marina “Grigore Antipa”, fie in cadrul facultatii de Stiinte ale Naturii fie in alte institute de cercetare sau invatamant din tara.

Atat in Institut cat si in facultatea de Stiinte ale Naturii, dl. dr. Marian Gomoiu a coordonat o serie de cercetari in domeniul cunoasterii biocenozelor marine, in studiul specilor de organisme invazive in Marea Neagra, reusind sa creeze in cadrul facultatii un “Centru de Cercetari pentru studiiul biodiversitatii”, pe baza caruia s-a organizat si un program de masterat in facultate. Toate aceste preocupari i-au adus respectul intregii comunitati academice din facultate si universitate , precum si din Institutele de cercetare stintifica.
         
Ca o recunoastere a muncii depuse, dl. dr. Marian Gomoiu este ales in 1993 membru corespondent al Academiei Romane si ulterior in 2015 devine membru titular al Academiei Romane.
         
Tot ca recunoastere a meritelor stintifice este si numirea sa in calitate de membru in numeroase colegii de redactie ale unor publicatii stintifice de specialitate, dintre care amintim numai cateva: “Romanian Journal of Animal Biology” al Academiei Romane; “Analele Stintifice ale Universitatii Ovidius”, Publicatia GeoEcoMar, etc.
         
Prestigioasa Universitate “Al. Ioan Cuza” din Iasi ii acorda si titlul de “profesor emerit”, la fel ca si Univ. “Ovidius” din Constanta.
Activitatea stintifica a dlui. dr. Marian Gomoiu s-a concretizat in peste 200 de lucrari publicate in tara si strainatate, in numeroase rapoarte stintifice si comunicari facute in multiplele reuniuni stintifice interne sau internationale, care au dus la adoptarea unor solutii si decizii practice pentru dezvoltarea si ocrotire a ecosistemului Marii Negre.
         
Imi permit sa va prezint numai cateva din aceste publicatii (timpul nu ne permite): “Cercetari de ecologie bentala in Marea Neagra” in volumul IV din editura Academiei RSR, 1971, Ghidul pentru cunoasterea florei si faunei marine de la litoralul romanesc al Marii Negre din 1976 editura Academiei, sau “Studii Ecologice privind molustele psamobionte de la litoralul romanesc al Marii Negre, volumul V editura Academiei, 1976 etc. etc. Eu as mai adauga si numeroasele lucrari prezentate si publicate ulterior la conferintele periodice ale comisiei pentru Explorarea Stintifica a Marii Mediterane, aparute in publicatia Comisiei editata la Monaco, conferinte la care am fost impreuna in perioada anilor 70, 80 si 90 (Italia, Franta, Malta, Grecia, etc.).
         
In perioada de tinerete, dl. dr. Marian Gomoiu a beneficiat de numeroase stagii de specializare in numeroase Institutii si Universitati din strainatate.
Tot asa, imi permit sa amintesc cateva dintre acestea: Institutul de fiziologie si cercetari marine din cadru Statiunii de Cercetari Helsingor (Danemarca) in 1970, Institutul de Marina din Kiel (Germania) 1975, la Duke University Marine Laboratory (USA) in 1974, la Jolla California Woods Hole Oceanography Institute in 1980 este , sau a participat la expeditiile internationale facute impreuna cu cercetatori rusi sau bulgari in Marea Neagra, pe nava specializata “Viteaz” (URSS) etc.
         
Ca urmare a cercetarilor extrem de valoroase facute de-a lungul anilor prof. Univ. dr. Marian Gomoiu este ales membru in numeroase organizatii si institute stintifice nationale si internationale. Sa amintim cateva dintre acestea :presedinte al Diviziei de Biologie a Mediului Inconjurator din Comitetul National al Uni. Inter. A St. Biologice, membru al Comisiei Nationale de Oceanografie si Limnologie a Academiei Romane, membru al Soc. Romane de Ecologie si al celei de Limnologie , al Societatii Romane de Ihtiologie si al Ligii Navale Romane, precum si in multe societatile straine, membru al Comitetului de Benthos al CIESM – Monaco, membru al Societ. de  Malacologie a Italiei, membru al Consiliului Stintific al Medifaune (Franta), etc.
         
Dupa cum se poate constata, munca stintifica si didactica din intreaga sa viata i-au adus recunoasterea si respectul societatii academice din tara noastra si de pe plan international.
Consider ca propunerea de a se acorda titlul de “cetatean de onoare” al municipiului Constanta d-lui acad. prof. dr. Marian Gomoiu, reprezinta inca o recunoastere a personalitatii sale si o dovada de respect pentru omul care nu a uitat niciodata ca este Constantean, ca este Dobrogean” - prof. univ. dr. Adrian Bavaru. 

UPDATE: 12.55

Consilierii au votat cele două proiecte de pe ordinea de zi. Au fost înregistrate câte 24 de voturi atât pentru decernarea titlului de cetățean de onoare chimistului Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) cât şi biologului Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române).

În continuare Ștefan Mihnea, absolvent clasa a XII-a, membru în lotul olimpic de chimie al României vorbește despre Petre T.Frangopol. 

„Pot afirma că mă simt aproape de academicianul Petre Frangopol. Pasiunea ce ne leagă a început pentru mine în clasa a VII-a. A fost amestecarea a două substanțe într-o eprubetă. Iodura de plumb care a rezultat la final m-a făcut să mă întreb cum s a întâmplat așa ceva. Am câștigat premii. Anul acesta, în clasa a XII-a m-am calificat în lotul național. Imaginea lui este de savant de ordin mondial" - a precizat Ștefan Mihnea, absolvent clasa a XII-a, membru în lotul olimpic de chimie al României. 

Mardaru Darius, absolvent clasa a X-a, membru în lotul olimpic pentru științele pământului al României a declarat că este onorat să adreseze câteva cuvinte.

„Pasiunea pe care o avem în comun cu dl Gomoiu este oceanografia" - a declarat rlin de emoție Mardaru Darius, absolvent clasa a X-a, membru în lotul olimpic pentru științele pământului al României. 

UPDATE. ora 13.00

A luat cuvântul  Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) . 

„Onorată Asistenţă,
Mărturisesc că sunt impresionat de căldura cu care sunt înconjurat astăzi de Dvs  în oraşul în care m-am născut şi pe care îl iubesc.
Datorăm manifestarea de azi, care a necesitat un efort considerabil, cotidianului ZIUA căruia îi adresez de la început mulţumirile mele.
Dacă mă aflu acum aici, în fața dvs., la vârsta mea, o vârstă înaintată, ca să nu spun mai mult, trebuie să mulțumesc nu doar eredității ci si orașului în care m-am născut, căci Soarele și Marea m-au însoțit de-a lungul copilăriei și tinereții, mi-au dat sănătatea și vitalitatea care mi-au îngăduit să înfăptuiesc tot ce am  realizat.

Am văzut lumina zilei, nu departe de sala în care ne aflăm acum, într-o casă de pe strada Marc Aureliu , ale cărei ferestre se deschideau spre strada Mării . A fost, deci, firesc, să primesc botezul Mării de timpuriu și, iată că și azi, după 8 decenii, am întipărită în memorie, dar și în suflet, imaginea fermecată a plajei Modern de atunci, cu digul ce pornește spre larg din dreptul Palatului Şuțu, palat construit în stil maur, apărut parcă și el din basmele copilăriei. Vă mărturisesc că această prezență a Mării doar la câțiva pași de casa în care m-am născut, mă fascinează și azi, a devenit a doua natură a existenței mele. Și apoi jocurile noastre pe plajă, meciurile de fotbal și de volei la care luau parte toți copii cartierului, băieți și fete, meciuri care continuau la căderea întunericului cu lungi discuții despre cărțile citite, despre filmele văzute au creat o atmosferă de prietenie și încredere, o solidaritate care mi-a folosit mult, mai târziu, în viață. 

Onorată asistenţă,
În aceste momente, emoţionante pentru mine, trebuie să evoc un episod care m-a marcat pentru toată viața. În prima zi de școală — parcă a fost ieri —  tata m-a luat de mână și m-a condus la Școala Primară nr. 1 de pe Strada Carol. Azi Muzeul de Artă al Constanţei. Drumul trecea pe lângă Biserica Elenă și Şcoala Elenă, cu învăţământ integral în limba greacă. Tata mi-a strâns mâna şi mi-a spus apăsat: tu ai nume grecesc, dar să ştii că eşti român ca şi tatăl tău care a luptat pe front pentru această ţară, pe care să o iubeşti ca şi mine; nu ai ce căuta la şcoala greacă. Mai târziu am înţeles semnificaţia acestor vorbe când am aflat istoria familiei Frangopol din Constanţa. O istorie care a început pe la mijlocul secolului  XIX.

Nu mai știu cine mi-a spus că orașul nostru, Constanța, e un oraș de imigranți. E un adevăr nici că se poate mai banal : căci toate orașele sunt, în definitiv, formate din imigranți, oameni atrași de nivelul de civilizație mai ridicat al cetății. Dar, ce era și cum arăta Constanța în urmă cu 170 de ani ? Doi medici ofițeri, unul francez, altul neamț au trecut pe aici în vremea războiului ruso-turc din Crimeea (1853-1856) și au publicat însemnări de călătorie la Paris și Berlin despre un mizerabil cătun turcesc, câteva zeci de colibe acoperite cu stuf, locuite de oameni sărmani, trăind de pe o zi pe alta, într-o sărăcie lucie. Ei bine, acesta era satul Kiustengé, în care au poposit străbunicii mei, venind din Bulgaria, de la Mesemvria (Nesebăr de azi), la sud de Varna, urmare unei purificări etnice făcute de bulgari. Au vândut tot ce aveau şi au venit în 1860 cu oile lor la Kiustenge să-şi croiască o nouă viaţă, plecând de la zero. Dar, n-au venit cu mâna goală : posedau o reţetă originală de preparare a caşcavalului (obţinută de la mănăstirile greceşti), şi, pornind de aici, au dezvoltat un negoţ de coloniale, printre care şi caşcavalul de Dobrogea, cu aromă şi gust specific. Tatăl meu s-a născut aici în 1887, și la vârsta de 12 ani a început să lucreze la cășăriile de la Hârșova până a fost luat în armată și apoi, pe front, în primul război mondial.

Mi se pare semnificativă sublinierea profilului moral de cetăţean al Dobrogei al lui Ralli Frangopol, străbunic al meu, trecut în nefiinţă la 88 de ani, în 1931, prilej pentru ziarul constănţean Marea Noastră din 1 martie 1931 să publice un articol din care citez: „Dintre bătrânii autohtoni dobrogeni, trei patru, câţi mai rămăseseră, s-a dus încă unul, Ralli Frangopol. Devotaţi muncii şi familiei, respectuoşi faţă de legile şi tradiţiile ţării, s-au comportat ca cei mai merituoşi şi veritabili patrioţi”.

Am fost al treilea membru din familia constănţeană Frangopol care am ales să lucrez în domeniul ştiinţelor chimice. Primul a fost Dumitru Frangopol (1884 – 1952), unchiul meu, care a absolvit Politehnica din München, unde şi-a făcut şi doctoratul.  A fost inspector al portului Constanţa şi şef al laboratorului de chimie al portului Constanţa, pe care l-a înfiinţat şi condus (1912 – 1927). A fost pe front în primul război mondial. Al doilea membru chimist al familiei a fost inginerul Ion Frangopol, văr primar, care a lucrat în industria petrolieră din Ploieşti.

În mod neîndoios, această ascendenţă de oameni săraci, dar curajoşi, care au reuşit să-şi croiască o nouă viaţă pe pământul dobrogean după ce au fost izgoniţi din vatra lor, această saga a familiei auzită în copilărie mi-a influenţat caracterul şi a încurajat voinţa mea de afirmare în profesia aleasă. Cu toate acestea, nu ştiu cât de mult aş fi reuşit dacă n-ar fi intervenit mai târziu, în 1956, după absolvirea facultății, întâlnirea mea cu savantul şi omul Horia Hulubei, creatorul Institutului de Fizică Atomică –IFA şi directorul său între 1956 şi 1968. Pentru viața și profesia mea, această întâlnire a fost providențială. De ce ? Fiindcă, printre marile sale calităţi se numărau generozitatea şi încrederea cu care se adresa celor tineri. Avea darul extraordinar de a discuta cu cei cu care voia să realizeze o acţiune, astfel încât aceştia să se simtă colaboratori responsabili şi nu simpli executanţi. În acest fel, pornind absolut de la zero, IFA a devenit un centru – multidisciplinar – de excelenţă, deşi institutul nu a pretins niciodată că este un centru de excelenţă.

Alţii i-au recunoscut excelenţa, atât în ţară, dar mai ales peste hotare, prin valoarea rezultatelor şi a elitelor pe care le-a format. (Și, fiindcă veni vorba, aș observa că la noi nici până în ziua de azi nu se prea ştie că excelenţa, ca şi talentul, nu se decretează.)
 
Onorată asistență,

Din dorința de a fi cât mai concis, voi enumera doar câteva din domeniile în care am obținut rezultate pe care, nu eu ci alții, colegi, profesori, cercetători, le-au considerat ca fiind importante în ramura respectivă. De exemplu : înființarea unei secții de fizică medicală, la Universitatea A.I. Cuza din Iași, prima în țară, mulțumită unei finanțări (un sfert de milion de dolari) obținute printr-o competiție internațională ; folosirea izotopilor radioactivi în medicină ; în arheologie primele datări în România cu carbon 14 ; am inițiat la IFA  două direcții noi de cercetare : chimia biofizică și biofizica. Poate și mai mult mă bucură faptul că studenți recomandați de mine să-și susțină doctoratul în universități de peste hotare, au fost reținuți și au devenit profesori universitari în Germania, Suedia, California, Texas, Irlanda, Grecia, Austria. Așa cum i-am cunoscut, sper că, dacă nu toți, măcar câțiva vor reveni în țară. Rezultatele mele ştiinţifice au fost citate în literatură şi în cărţi de specialitate, aceste rezultate mi-au adus invitarea la conferinţe internaţionale reputate, cu participare limitată, de ex. Gordon Conferences, Conference Euchem etc., dar şi stagii postdoctorale în Canada (1970) şi SUA (1971) şi o bursă dozentenstipendium Humboldt (1972).

Deşi am primit numeroase oferte de a rămâne în străinătate, m-am reîntors la IFA unde eram şeful unui laborator cu o dotare la standarde internaţionale, căruia îi stabilisem un profil şi unde dezvoltasem primele tehnologii de preparare şi tehnici de măsurare a compuşilor organici marcaţi cu izotopi radioactivi. M-am întors, așadar, și am răspuns cu un zâmbet acelor colegi care m-au considerat un „înapoiat”, după cum sunau glumițele din acea vreme.
 
Nu pot încheia fără să amintesc activitatea mea publicistică. Fiind un martor din interior al dezvoltării cercetării româneşti (din 1956 până astăzi), am considerat în permanenţă ca o datorie morală să-mi exprim opinia asupra rezultatelor cercetării româneşti. Din acest motiv, am sugerat profesorului Hulubei în 1961, înfiinţarea Buletinului de informare al Institutului de Fizică Atomică, al cărui coordonator am fost, buletin care constituie şi astăzi o sursă valoroasă de informare despre activitatea Institutului. Apoi, în ultimul deceniu al secolului trecut am început să public zeci de articole în ziarul România Liberă pe tema cercetării şi educaţiei în şcoala românească, articole inserate în seria de volume sub titlul generic „Mediocritate și Excelență — O radiografie a științei și învățământului din România”, serie ajunsă la al 7-lea volum, apărut în această primăvară.

În 2012 am devenit redactorul şef al Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie, revistă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pe care am coordonat-o până în anul 2016. când ministerul a tăiat finanţarea revistei.
În sfârșit, dar nu și în ultimul rând, în noiembrie 2018, preajma centenarului Unirii, a apărut Istoria chimiei româneşti, un volum masiv pe care l-am coordonat in cadrul Programului Civilizaţia românească al Academiei Române.
Vă mulțumesc !” -  Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) 

UPDATE: ora 13.20

A luat cuvântul Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române).

„ONORATĂ ASISTENȚĂ,               
         
Mă aflu în fața dumneavoastră, la această reuniune deosebită, grație generozității unui grup de constănțeni și, de la început, aș dori să vă mărturisesc bucuria mea de a fi împreună. Bucuria mea vine după destulă vreme de necazuri și este prilejuită de întâlnirea mea cu oameni reali, oameni în activitate, oameni ai zilelor noastre moderne, dar și ai zilelor viitorului, care apare intens în treburile cetății.
           
Vă rog să-mi permiteți ca la acest distins și neobișnuit eveniment, inspirat organizat în catedrala educației constănțene – Colegiul Național Mircea cel Bătrân, școală care mi-a modelat adolescența, să salut gazda, comitetul de inițiativă, Consiliul Local Constanța, precum și implicații și invitații, suporteri îndrăzneți și, se pare, adaptați de timpuriu, căldurii estivale și încălzirii globale.

Salut inițiativa ziarului ZIUA de CONSTANȚA, salut slujitorii și apropiații săi pentru ideea de a organiza evenimentul cu tema Dobrogea Academică. De la început aș dori să precizez că gândirea jurnaliștilor inițiativei este în totalitate conformă cu semnificația și noblețea termenului academie -  în toate dicționarele cuvântul academia, care provine din limba greacă veche, desemnează un grup major de cunoștințe și informații transmisibile peste generații. Academiile sunt cele mai prestigioase instituții culturale și științifice ale unei țări.
            
Inițiativa ziarului ZIUA de CONSTANȚA este inovatoare și promițătoare și am speranța că evoluția platformei Dobrogea Academică va rămâne fidelă conținutului definit de dicționare  și va evita capcanele așa ziselelor academii care apar astăzi ca urmare a necunoașterii sau frustrărilor…Academia de fotbal, Academia de manele, Academia canină, Academia de biliard și încă altele ce vor mai fi  și vor intra în spațiul mediatic.
Dobrogea Academică estre Dobrogea celor ce creează și dețin cunoaștere și informare transmisibile peste generații  în ținutul românesc dintre Dunăre și Marea Neagră, în România și în lume, alături de toți cei ce formează și susțin Dobrogea Agricolă, Dobrogea Istorică, Dobrogea Energetică, Dobrogea Petrochimică ș.a.m.d.De fapt este vorba de o idee nouă, de Dobrogea transcendentă, care se situează dincolo de obișnuitul observabil, mai ales acum când avem reprezentanți constănțeni – dobrogeni în Academia Română, când  pe pământul țării dintre Dunăre și mare există câteva universități, căteva institute de cercetare științifică, mai multe stațiuni și laboratoare de cercetare, colective de cercetare în cadrul instituțiilor muzeistice

Sper ca acest eveniment să se multiplice și să se transforme într-o tribună a  inovației și excelenței, o tribună a prezentării capitalului intelectual al Dobrogei și a realizărilor sale, o tribună a dialogului cu dobrogenii, o tribună a confesiunilor, a schimbului de idei. Respect și amintire eternă iluștrilor academicieni dobrogeni plecați dintre noi și care înnobilează platforma ce se lansează astăzi.
 
Sunt constănțean. Practic, în Constanța mi-am trăit toată viața, cu bucuriile și necazurile ei, venite parcă în valuri, aidoma valurilor mării. Aici mi-am petrecut copilăria și adolescența, aici am învățat, absolvind gimnaziul și liceul, aici  și în marea de lângă noi mi-am desfășurat cei peste 80 de ani de viață, căutând tainele din adâncurile Mării Negre și dând îvățătură noilor generații  în continua lor curgere.

Sunt un cetățean al cetății, al Constanței, ca mulți alții, care și-au trăit și își trăiesc viața în această așezare a celor două milenii, care au trecut peste noi cu istoria lor zbuciumată, aidoma valurilor mării ce i-au scăldat țărmurile cu timpuri înfloritoare în care au crescut bogății și frumuseți, timpuri ale păcii și bucuriei și timpuri de restriște, de invazii și războaie, de crimă și decădere, de ură și generozitate, de succesiuni fără număr la cârma cetății…despre care astăzi vorbesc pietrele sculptate ale vechilor secole, zidurile și edificiile cetății, dezgropate unul câte unul pe măsura dezvoltării noului oraș sau de epavele unor corăbii fără noroc, îngropate  în nisipurile mării.
              
Am trăit agățat de două secole, având norocul să apuc două milenii, o perioada nici prea lungă, nici prea scurtă, dar, pe care ne-am dori-o  cât mai lungă și în sănătate, perioadă cu evenimente de o mare diversitate socială, economică și politică: capitalism, se zice înfloritor, dar și cu mare sărăcie și mizerie, război mondial devastator și criminal, comunism, interdicții, revoluție, ceață social-politică, schimbări globale,  aderare la Uniunea Europeană. transformări, poluare, defrișări de păduri, pierderea biodiversitîții, degradarea ecosistemelor, încălzire globală, secete, inundații,  etc., etc.

Sunt mândru că sunt constănțean. De ce? Afirm din multe motive:
● Constanța este un oraș unicat în țară, bine cunoscut în lume;
● Pentru că avem marea, marea celor patru sezoane, ce ne oferă de-a-lungul întregului an priveliști de neuitat, marea cea iubită de întreaga țară în timpul verii și-i atrage miraculos pe îndrăgostiți, aidoma unui uriaș magnet, spre plajele ei;
● Avem, prin portul Constanța, poarta larg deschisă către lumea largă prin Marea Neagră și de aici, mai departe;
● Avem atestată istoric vehimea de peste 2500 de ani a cetății, în care locuim și construim orașul modern ocrotind vechile descoperiri arheologice;
● Trăim în cetatea în care a fost exilat Ovidiu și în care a creat scrieri nemuritoare;                                                                                        
● Avem aproape tot ce caracterizează o metropolă modernă in dezvoltare.permanentă.
 
■ Astăzi mulțumesc tuturor celor ce s-au alăturat inițiativei colaboratorilor și apropiaților ziarului Ziua de Constanța -  Doamnele Claudia Tanislav, Simona Anghel, Aurelia Lăpușan,
■ Gratitudinea mea se îndreaptă, de asemenea, către școala care a dat strălucire Constanței în ultimii 30 de ani - Universitatea „Ovidius” – distinșilor profesori și colegi Adrian Bavaru și Marius Skolka. Și doresc să mulțumesc acestor colegi și prieteni pentru lauda ce mi-au adus-o și pe care au susținut-o în fața domniilor voastre.
■ Recunoștință deplină „Colegiului Național Mircea cel Bătrân”, Profesorului director Vasile Nicoară – gazda noastră primitoare din totdeauna și de astăzi;         ■ Calde mulțumiri Institutului de Biologie al Academiei Române și tuturor celor ce s-au alăturat susținerii nobilei inițiative, pentru tot ce au făcut ca ziua de  astăzi să fie o zi a bucuriei mele spre slava Constanței și a constănțenilor
■ În fine, fiind declarat cetățean de onoare al Constanței, într-o ședință oficială administrativ-festivă a Consiliului său Local, doresc să transmit Domnului Primar și distinșilor membri ai acestui consiliu calde mulțumiri, sănătate deplină și putere de muncă, iar pentru orașul pe care îl păstoresc și pentru locuitorii săi VIVAT, CRESCAT, FLOREAT !
■ Acum, pentru toți cei prezenți, târzie, dar din inimă, urare de mulți ani cu sănătate deplină și reușite în opera de dezvoltare a orașului nostru, de sprijinire a platformei Dobrogea Academică, de susținere activă a unui sistem de educație  competitiv în vremea pe care o trăim și în viitor, a unui învâțământ  temeinic și a unei cercetări științifice productive, în slujba progresului fără sfârșit.

De aceea consider că platforma Dobrogea Academică trebuie apreciată și cultivată. Cetățean al Constanței fiind, m-am bucurat din plin de generoasa ofertă a orașului meu pentru a-mi spori bagajul de înțelepciune și cunoastere, și pe măsură ce le-am primit, am incercat să le transmit semenilor mei mai tineri, orientîndu-i aidoma monumentalelor faruri care orientează drumul navelor spre destinație. Mă bucur de recunoașterea pe care ați făcut-o și înfăptuit-o astazi. Vă asigur că atâta timp cât sănătatea îmi va permite voi fi alături de oameni cu gândul și fapta, alături de  constănțenii mei,  și le voi împărtăși din acumulările mele de cunoștințe perene de-o viață, luminându-i, dacă nu ca un far, măcar ca o candelă.
Zi bună și sănătate, dragii mei constănțeni!” - Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române).

UPDATE: ora 13.45 

În finalul ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Constanța, primarul Decebal Făgădău le înmânează celor doi academicieni, chimistul Petre T. Frangopol şi biologul Marian-Traian Gomoiu, plachetele care atestă titlul de cetățean de onoare al municipiului Constanța. 

                    
 

Galerie foto: