Oamenii cetății, despre Biblioteca Virtuală - Dobrogea de ieri și de azi. Recurs la memorie - „Analele Dobrogei“

În urmă cu câteva zile, pe 10 februarie, la invitația cotidianului ZIUA de Constanța, a fost organizată o întâlnire de suflet prilejuită de celebrarea a 140 de ani de la reintegrarea Dobrogei la statul român și de centenarul Marii Uniri. În acest context, invitații și-au exprimat opinia despre intenția ziarului ZIUA de Constanța de a digitaliza arhiva revistei „Analele Dobrogei“, parte a amplului proiect demarat în 2017, Biblioteca Virtuală - Fondul Documentar Online „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
Proiectul de a digitaliza „Analele Dobrogei“ nu ar deveni realitate fără sprijinul acordat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care a pus la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța arhiva valoroasei publicații interbelice, de președintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Horia Țuțuianu, și de administratorul public al județului Constanța, Mirela Matichescu. 
 
Totodată, în cadrul întâlnirii de sâmbătă, cei prezenți au salutat inițiativa autorităților locale de a relansa o altă publicație-etalon a spațiului dobrogean, revista de cultură „Tomis“.
 
Redăm mai jos modul în care acești oameni ai cetății sprijină și percep nobilul demers inițiat de ZIUA de Constanța.

Președintele CJC, Horia Țuțuianu:

„Proiectul ZIUA de Constanța aduce o contribuție majoră județului Constanța din punctul de vedere, în primul rând, al punerii în valoare a istoriei și culturii acestei regiuni. Digitalizarea documentelor și a materialelor semnificative pentru județul nostru reprezintă un pas important și uriaș în alinierea la tendințele secolului în care trăim. După câte știți, sunt un adept al evoluției păstrând, totodată, valorile care ne definesc. Eu vă urez mult succes în implementarea proiectului și vă sunt alături, indiferent de proiectele pe care le veți desfășura!“ 

Administratorul public al județului Constanța, Mirela Matichescu:

„Trăim într-o eră a tehnologiei, iar adaptarea la tendințele moderne este o obligație morală pentru noi, reprezentanții administrației publice. Trebuie să susținem progresul, iar digitalizarea documentelor relevante pentru județul Constanța reprezintă o inițiativă cu ecou puternic, mai ales în rândul generației tinere. Vă felicit pentru demersul dvs. și vă garantez susținerea noastră necondiționată în vederea realizării acestui proiect!“ 

Directorul interimar al MINAC, Traian Cliante:

Este clar că ne aflăm în fața unei necesități: a avea volume precum Analele Dobrogei în format digital. Astfel de lucrări sunt necesare, mai ales în domeniul nostru. Lucrăm cu multe documente de acest fel, avem nevoie de ele zilnic. Din acest punct de vedere, inițiativa ziarului ZIUA de Constanța este de toată lauda. Publicul larg va avea la dispoziție un tezaur pe care unii poate nu-l bănuiesc. Nu vreau să folosesc cuvinte mari, dar aceste valori ajung la mâna tuturor: și a specialiștilor, și a publicului obișnuit să citească, să-și îmbogățească cunoștințele în domenii diferite. Dacă ne referim, de pildă, la Analele Dobrogei, știm că a fost o revistă strălucită în perioada dintre cele două războaie mondiale, unde găseai și articole de istorie, de arheologie, literatură (poezie, proză), de geologie, de geografie. De aceea consider că o astfel de inițiativă, precum cea a ziarului ZIUA de Constanța, este un mare câștig“.

Comandor (r) dr. Marian Moșneagu, redactor-șef ,,Misiunea“:

„Inițiativa ziarului ZIUA de Constanța este mai mult decât un simplu demers salutar în planul biblioteconomiei și al istoriografiei Dobrogei. Personal, îl apreciez drept cel mai original și mai ambițios proiect cultural postdecembrist al presei locale. Faptul că s-a ales ca prioritate digitizarea Analelor Dobrogei și a prestigioasei reviste de cultură Tomis denotă nu numai respect față de tradiție, ci și reconsiderarea unor produse culturale de profundă specificitate. Care constituie, în același timp, un imbold ferm pentru reactivarea apariției acestora în spațiul multicultural dobrogean.
 
Organizarea pe domenii a Bibliotecii electronice a Dobrogei mă determină să sper că într-un viitor nu prea îndepărtat și presa de specialitate pe care am prezentat-o succint în dicționarul bibliografic Presa Marinei Române va fi salvată de la un iminent și impardonabil naufragiu. Cum, de altfel, și toate publicațiile care au făcut istorie între Dunăre și Mare - și nu numai - în decurs de 14 decenii și care merită să fie disponibilizate din spații mai mult sau mai puțin accesibile, spre a fi la îndemâna tuturor, de oriunde și oricând, în pofida embargoului instituit de unii slujbași ultra zeloși. De aceea, adresez rugămintea tuturor instituțiilor media și muzeale locale, bibliotecilor și administratorilor de arhive care dețin fonduri de carte veche și colecții de periodice, dar și împătimiților colecționari din țară și din străinătate de a fi solidari cu inițiativa ziarului ZIUA de Constanța prin semnalarea și punerea la dispoziție a unui cât mai amplu și diversificat material foto-documentar care aparține temporal și spiritual Dobrogei multimilenare. O moștenire de suflet a trecutului, transferată virtual, generos și responsabil, posterității. În fond, liberalizarea și optimizarea accesului la cultură - o mult prea frumoasă și nobilă misiune conștient și determinat asumată de ZIUA de Constanța. Pe care o salut și o susțin necondiționat din toată inima“.

Cercetătorul științific dr. Sorin Marcel Colesniuc 

„Pentru mine, ca cercetător științific, digitalizarea Analelor Dobrogei reprezintă o inițiativă extrem de lăudabilă. Deseori am avut nevoie de informațiile din aceste reviste, publicate în perioada anilor 1920 - 1938. M-am obișnuit să citesc lucrările științifice pe laptop, încă din perioada în care îmi pregăteam teza de doctorat, când fotografiam sute de cărți și studii de specialitate și le citeam în format electronic.
În anii trecuți am consultat Analele Dobrogei pe un site care se bloca destul de des, exact când aveam mai mare nevoie de aceste reviste. Așa s-a întâmplat și în urmă cu trei ani, când lucram la cel de-al șaptelea volum, din cele opt pe care le-am publicat până în prezent, dar și cu diverse alte ocazii, când pregăteam articolele prin care am promovat istoria Dobrogei. La orice oră din zi și din noapte, voi avea la dispoziție toată colecția Analelor Dobrogei și acest lucru îmi oferă siguranța că nu voi omite nicio informație importantă din istoria locală. Mai mult, digitalizarea acestei reviste îmi oferă confortul de a nu mă mai deplasa, de fiecare dată când am nevoie, la Biblioteca Județeană din Constanța, pentru a fișa informațiile din reviste.
 
Mulțumiri redacției ZIUA de Constanța pentru Analele Dobrogei, dar și pentru toate celelalte cărți digitalizate și postate pe site, precum și pentru revista Tomis, pe care eu o citeam în urmă cu peste trei decenii și din care mai păstrez și acum câteva exemplare!

Ovidiu Dunăreanu, redactor-șef al revistei „Ex Ponto“ 

„Obiectivul de anul acesta al ziarului ZIUA de Constanța, de a lansa edițiile digitale ale celor mai de seamă publicații ale Dobrogei - Arhiva Dobrogei (1916, 1919, 1920) și Analele Dobrogei (1920-1938) îl apreciez ca pe un gest cultural bine-venit, de mare generozitate și înțelegere. Sunt aduse în fața cititorilor, a specialiștilor și a cercetătorilor zilelor noastre, care au acces mai greu la ele, programele și conținutul lor impresionant. Cele două reviste s-au fixat de-a lungul anilor în memoria generațiilor din Dobrogea și nu numai, drept instrumente de informare, documentare și cercetare de o prețuită valoare. Ele au fost în așa fel concepute încât să aibă în atenția lor atât trecutul, cât și actualitatea vie cu nesfârșita ei varietate de probleme. Îndeosebi revista Analele Dobrogei s-a ocupat cu o consecvență exemplară de arheologia, istoria, etnografia, geografia, geologia, economia, etniile, literatura, publicistica, agricultura, industriile, comerțul, obiceiurile, credințele, fauna, flora, folclorul, marina etc. din Ținutul Mării, adunând în paginile ei semnăturile unor somități în materie ale vremii. Revista rămâne unică prin rigoarea și enciclopedismul ei, greu de egalat.
 
Revista Tomis (1966-2010) - reprezentanta unor alte timpuri istorice, mai aproape de zilele noastre - a păstrat în substanța programului său o bună parte din direcțiile deschise de înaintașele ei. Toate trei au configurat și relevat în același timp ceea ce se poate numi specificul dobrogean cu nota lui de originalitate, și anume partea de meridionalism, partea solară a arhitecturii noastre sufletești și spirituale.
 

Faptul că le vom avea la îndemână prin intermediul site-ului ziarului ZIUA de Constanța ne îndreptățește să fim de partea acestui demers excelent și să-l salutăm cu toată deschiderea“. 

Dr. Dorin Popescu, președintele Asociației Casa Mării Negre / Constanța Black Sea House:

Proiectul Dobrogea - 140 de ani. 1878/2018 al publicației ZIUA de Constanța, care are la bază digitalizarea principalelor texte de referință pentru istoria Dobrogei (revista Analele Dobrogei, fonduri arhivistice sectoriale, ilustrații, fotografii, cărți poștale, hărți, documente de epocă etc.), reprezintă cel mai ambițios și cel mai solid program de aniversare a acestui eveniment - revenirea la Țară a Dobrogei.
 
Pot doar să îmi imaginez emoția a numeroase generații de oameni de cultură, prezente și viitoare, ale acestei regiuni la întâlnirea cu textele digitalizate. Emoția acestora poate spori responsabilitatea elitei culturale locale față de trecutul Dobrogei și viitorul ei. De la Publius Ovidius Naso la voievodul Mircea, de la acesta la Carol I, de la Mihail Kogălniceanu la Vasile Pârvan, Dobrogea reușește să genereze fără efort emoții și povești de iubire, chiar și atunci când vocile ei par subțiri și slabe.
Mă aștept ca acest proiect să sporească grija pentru patrimoniul local a principalelor instituții de cultură din oraș și județ, să genereze un model paradigmatic pentru elitele culturale locale, să stimuleze solidarități și coeziuni locale.
 
Avem nevoie de mai mult pentru a convinge tinerele generații din Dobrogea că au cu adevărat motive de dragoste pentru rădăcinile și istoria acestui loc. Acolo unde nu am reușit încă să le convingem este eșecul nostru, al generațiilor culturale actuale.
 
De aceea, unul dintre pariurile mari ale acestui an, în care marcăm deopotrivă Centenarul Reîntregirii și 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, este să aducem tinerii mai aproape de istoria locului, să creăm acestora empatii și solidarități cu gloria și deopotrivă cu tragicul ei. Voi sprijini cu modestele mele resurse proiectul publicației ZIUA de Constanța, căruia sper să i se adauge curând alte proiecte de impact ale comunității locale“.

Bogdan Papacostea, director al revistei de cultură „Tomis“: 

„Inițiativa publicației ZIUA de Constanța de a digitaliza arhiva Analelor Dobrogei reprezintă o adevărată revoluție culturală pentru obosita și bătrânicioasa Dobroge, de prea multă vreme scufundată în uitare de sine, ștearsă de pe orice hartă, incapabilă de acces la propria-i memorie colectivă! Inițiativa digitalizării unor astfel de documente echivalează cu o a doua alfabetizare“.

Muzeograf dr. Lavinia Dumitrașcu - Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: 

„Declar, de la început, că sunt subiectivă în legătură cu cele două reviste - din perioade diferite - Analele Dobrogei, digitalizată de ZIUA de Constanța, și Tomis. Analele Dobrogei este revista muzeului meu. La seria nouă am contribuit, ca autor de articole, iar la ultimele numere, și ca redactor-șef. Este una dintre principalele surse de informare pentru cei care doresc să cunoască istoria, etnografia, literatura, personalitățile Dobrogei. Și, mai ales, pentru cercetători. Pentru a scrie despre Dobrogea, studierea Analelor este de neocolit.
 

În ceea ce privește revista Tomis, aceasta este o oglindă a vieții culturale a Dobrogei. Am debutat literar în paginile sale acum… destul timp. Am avut onoarea de a cunoaște mulți dintre semnatarii articolelor și ai lucrărilor literare. Nume mari. Un fragment din viața mea…, o întoarcere spre amintiri…
 
Digitalizarea unor reviste de acest gen este deosebit de utilă. Pentru noi, cei care studiem istoria mai îndepărtată și mai apropiată a acestor meleaguri, pentru constănțeni și dobrogeni, pentru români. Și, nu în ultimă instanță, trebuie să ne gândim și la protejarea exemplarelor pe hârtie, puține, care pot, astfel, să se păstreze mai bine fizic. 

Prof. dr. Anamaria Ciobotaru - director Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu“

„Proiectul Biblioteca Virtuală - Fondul Documentar Online - Dobrogea de ieri și de azi, inițiat de cotidianul ZIUA de Constanța, este extraordinar deoarece facilitează în mod real accesul la informație tuturor celor interesați de istoria și valorile Dobrogei. În era tehnologiei, un astfel de parcurs este necesar deoarece simplifică modalitatea cronofagă de a cerceta clasic anumite aspecte, teme de care suntem direct interesați și pe care, din diferite motive, nu le putem întotdeauna accesa.
 
În al doilea rând, această inițiativă readuce în atenția publicului larg valorile reale - trecute și prezente ale ținutului dobrogean. Nu în ultimul rând, proiectul repoziționează ținutul nostru în rândul celorlalte teritorii românești care au dat valori, confirmate și validate de-a lungul timpului, atât pe plan național, cât și internațional“.

Istoricul și profesorul Constantin Vitanos:

„Ideea și fapta liderilor și gazetarilor de la ZIUA de Constanța au reprezentat și reprezintă o surpriză de proporții pentru dobrogeni satisfăcându-le astfel setea de informație, setea de cultură, determinându-i să se gândească ce poate să facă fiecare pentru a le fi mai bine Dobrogei și oamenilor ei.
 
În ceea ce privește digitalizarea acestei reviste, pot spune că Analele Dobrogei reprezintă pentru toți cei care citesc, care se informează izvoare de aur pentru cunoaștere. De aceea, această inițiativă excelentă a cotidianului ZIUA de Constanța nu poate să aducă decât bucurie“. 

Prof. dr. Adrian Ilie, director adjunct Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși“ Medgidia

„Inițiativa ziarului ZIUA de Constanta de a digitaliza periodice din perioada interbelică precum Analele Dobrogei, Arhiva Dobrogei ș.a. este mai mult decât lăudabilă. Spun acest lucru deoarece am constatat, pe vremea când studiam anumite aspecte ale istoriei Dobrogei, că accesul la aceste surse este destul de anevoios. Un format digital ușurează munca cercetătorului, a studentului, a elevului și, de ce nu, a iubitorului de istorie dobrogeană. Cu atât mai mult, folosirea microfilmelor cu anumite periodice sau cărți considerate rare sau cu risc crescut de deteriorare este, la rândul său, obositoare și dificilă.
 
Prin acest demers, ziarul ZIUA de Constanța a dovedit încă o dată că nu este preocupat doar de știrile zilnice, ci și de un aspect mai puțin cunoscut al existenței noastre pe aceste meleaguri, și anume istoria Dobrogei.
 
Cei care au avut această inițiativă îndrăzneață, pot spune chiar revoluționară, nu pot fi decât felicitați și sprijiniți în acțiunile viitoare de toate instituțiile implicate. Eu, personal, voi încerca să sprijin acest demers jurnalistic pentru o mai bună cunoaștere a istoriei teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră, o adevărată Californie, un pământ al făgăduinței, pentru cei care au ales să se stabilească aici după anul 1878.
 
Revista Tomis a reprezentat un simbol al Dobrogei și al Constantei. Chiar dacă în perioada comunistă revista a fost cenzurată de autorități și s-au strecurat și amatori ai condeiului, rămâne un periodic de referință pentru cultura constănțeană. Inițiativa de a edita seria noua a revistei într-un format cu totul aparte este de asemenea lăudabilă și oportună, pentru a crea o punte culturală între Constanța și București“.

Prof. Ionela Simula, bibliotecar la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ Constanța

„Din punctul meu de vedere, ceea ce și-a propus ziarul ZIUA de Constanța, digitalizarea revistelor Analele Dobrogei și Tomis, este un gest lăudabil. Realizarea unui fond documentar unitar pentru Dobrogea era necesară de mult. Colegiul Mircea cel Bătrân va pune la dispoziție cărțile de referință și documentele vechi pentru a fi digitalizate în vederea utilizării doritorilor. În ceea ce privește relansarea revistei Tomis, pentru noi, constănțenii, este o binecuvântare. De-a lungul timpului, în paginile sale și-au pus amprenta scriitori dobrogeni de renume. Felicitări încă o dată colectivului de redacție pentru inițiativa de a schimba ceva în bine în Constanța!“

Mihai Petre, consilierul personal al primarului Decebal Făgădău:

„Tot ce înseamnă readucerea istoriei în prezent este o idee foarte bună. Ar fi trebuit ca digitalizarea Analelor Dobrogei să fie făcută de o instituție publică, dar, până la urmă, nu are niciun fel de relevanță, este bine că se face acest lucru și este și mai bine că e făcut în an centenar și la 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă. Pentru pasionații de literatură, și nu numai, pentru pasionații de istorie, cât și pentru pasionații de a vedea cum a fost în trecut și ce a însemnat trecutul pentru noi, Analele Dobrogei reprezintă cea mai facilă cale pentru ca generațiile de azi să se informeze. Proiectul este excepțional și sper ca ZIUA de Constanța să nu se oprească aici.
 
Tot pentru acest an centenar, este foarte important de punctat faptul că administrația locală își asumă răspunderea finanțării și asigurării logistice a reeditării revistei Tomis. Avem așteptări foarte mari de la viitorul colectiv redacțional și sperăm ca pe parcursul acestui an să avem primul număr și, de ce nu, mai multe, pentru că, noi, Constanța, avem nevoie de o revistă culturală de calitate, iar speranța administrației locale este că aceasta va fi revista Tomis“. 

Consilierul județean Radu Bogdan Matei, membru în Comisia de Cultură:

„Mă bucură mult inițiativa de digitizare a acestor resurse de memorie colectivă și apreciez cu atât mai mult faptul că ea vine din partea unei entități private. Cred că în viitorul deloc distant identitatea noastră locală o va depăși în importanță pe cea națională. Mulți dintre noi deja ne simțim mai întâi dobrogeni sau constănțeni și abia apoi români, iar accesul liber la aceste resurse în format digital va încuraja însușirea și păstrarea acestei identități locale“.

Diana Slav, ghid turistic:

„Fiind pasionată de istorie, întotdeauna mi-am dorit să găsesc informația cât mai structurată și ușor de studiat, așa că m-a bucurat fiecare articol din campania ZIUA de Constanța (#citeșteDobrogea, #scrieDobrogea etc.), iar acum, cu arhiva digitalizată, sunt recunoscătoare că am acces la un fond de carte greu accesibil. Fiindcă și fizic, dacă ar fi existat, fiind vorba de print vechi, este mai bine să fie conservat. Și din acest punct de vedere, tehnologia vine în ajutorul nostru, al celor care vrem să citim cărți vechi, dar să nu le afectăm integritatea“. 

Elena Adina Lepădatu, director de marketing poligon de tir Zip Escort:

„Zip Escort se alătură, în calitate de susținător, intenției cotidianului ZIUA de Constanța de a se dedica relevării și facilitării accesului la matricea istorico-socio-culturală prin care Dobrogea s-a format identitar, prin digitalizarea Analelor dobrogene, colectarea fotografiilor și a cărților poștale vechi, promovarea scrierilor și a autorilor care s-au dedicat Dobrogei! Subscriem demersului menit să ofere generațiilor viitoare o confirmare a ceea ce sunt și depășim valențele comerciale ale activității noastre cotidiene dorindu-ne să ne contribuim la finalizarea cu succes a acestui proiect care servește inechivoc atât trecutului, cât și viitorului locuitorilor acestui spațiu!“
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța

Citește și: 
 
Cu drag despre Dobrogea. O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanța despre digitalizarea... trecutului și încrederea în viitor (galerie foto)

#SărbătoreșteDobrogea. Biblioteca Virtuală lansată de ZIUA de Constanța, de „Ziua recunoștinței constănțenilor“, un dar neprețuit din dragoste pentru Dobrogea de ieri și de azi (galerie foto)

#sărbătoreșteDobrogea. LIVE VIDEO & TEXT. ZIUA de Constanța lansează biblioteca virtuală. Ce autorități din județele Constanța și Tulcea participă. Un omagiu adus personalităților dobrogene

Punte peste timp. Autoritățile locale, istorici și profesori, alături de ZIUA de Constanța, la pas prin orașul încărcat de istorie (galerie foto)

Istorici la ZIUA de Constanța. Necesitatea de a avea acces la un fond documentar online despre Dobrogea (galerie foto)

O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanța. „Suntem ai Constanței, facem spectacole pentru constănțeni. Trebuie să fim ajutați de constănțeni“ (galerie foto)

Cultura constănțeană strigă după ajutor! Câteva probleme, multe neputințe și semne de întrebare. Artiștii au nevoie de implicarea autorităților locale și județene

Ziua Mondială a Teatrului, acasă la ZIUA de Constanța (galerie foto)