Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:20 19 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dan Tărchilă. Ceremonial de spiritualitate românească (galerie foto)

ro

26 Jun, 2018 00:00 2077 Marime text

„Unul dintre cele mai mari succese ale mele, poate chiar cel mai mare, a fost spectacolul cu piesa «Io, Mircea Voievod», pe scena Teatrului Dramatic din Constanţa.
Dacă piesa a fost scrisă cu «flacără», cum a spus N. Carandino într-o prefaţă, strălucirea acelui spectacol a fost dată de actorii care au jucat, la rândul lor, cu flacără. Conduşi cu mare măiestrie de regizorul Constantin Dinischiotu şi în frumoasele decoruri ale lui Ion Ipser, interpreţii lui «Io, Mircea Voievod» (vezi foto) au realizat un spectacol impresionant (nu eu, ci cronicile timpului, în unanimitate, au spus-o). Premiera a avut loc în seara zilei de 20 mai a anului 1966.

Scrierea piesei o datorez conducerii de atunci a teatrului, actorului Jean Ionescu, ce deţinea funcţia de director, şi regizorului Constantin Dinischiotu. În vara lui 1965, am primit un telefon de la cei doi, întrebându-mă dacă nu vreau să scriu o piesă inspirată din domnia lui Mircea cel Bătrân. Am acceptat imediat. După câteva luni, ne-am întâlnit toţi trei în Bucureşti şi le-am relatat ce gândeam eu despre modul în care înţelegeam să-mi alcătuiesc piesa. În februarie, anul următor, le-am telefonat că documentarea şi planul acţiunii sunt terminate şi am fost invitat să-mi scriu piesa într-o vilă la Mamaia, pusă la dispoziţia mea. Am scris-o în unsprezece zile. În fiecare zi, la prânz, veneam în oraş şi depuneam dactilografei teatrului filele cu scenele terminate. În a unsprezecea zi, am adus finalul şi, seara, m-am întors în Bucureşti. Săptămâna următoare, am fost chemat să-mi citesc piesa dactilografiată în faţa unor reprezentanţi ai teatrului şi ai presei locale.

După trei luni a avut loc premiera!

Aceste amintiri îmi dau prilejul să aduc din nou un omagiu celor care au realizat spectacolul şi să le elogiez dăruirea şi talentul. Acum, după treizeci şi cinci de ani, nu am uitat acea seară a premierei, când actorii au oficiat un ceremonial, aproape sacru, de spiritualitate românească.

Voievodul Mircea a fost interpretat magistral de actorul Sandu Simionică. Hieratic şi uman, năvalnic şi tandru, înţelept şi ironic, solemn şi sentimental. Cu o privire ageră sau cu ochii în lacrimi, actorul a tulburat întreaga sală de spectatori, de la Prolog până la Epilog.

Ileana Ploscaru în rolul Vişei a creat un rol captivant. Admirabilă în scena confruntării cu soţia domnitorului, înţeleaptă şi sentimentală în scenele cu Voievodul, sfâşiată de durere când anunţă moartea Arinei. Cu o privire învăluitoare şi cu o voce nostalgică, actriţa a entuziasmat, a convins şi a vrăjit.

Melania Cîrje, la primul ei rol pe scenă, a realizat cu candoare pe fiica lui Mircea, redând puritatea tinereţii, dar şi judecata unui vlăstar domnesc.

Marcela Sassu, în rolul soţiei lui Mircea, a apărut solemnă şi pătimaşă, ambiţioasă şi aprigă, îndeplinind cu exactitate atributele rolului.

Fiul lui Mircea a fost interpretat de frumosul actor Longin Mărtoiu. Ţinută nobilă, fermecător şi cu o fire năvalnică, jucându-şi impecabil tinereţea clocotitoare, exuberantă şi inocentă, a încântat şi a fermecat. Am admirat atunci, în seara premierei, şi pe ceilalţi interpreţi, care au excelat prin talentul lor în roluri mai mici. Actorii Emil Sassu, Paul Lavric, Emil Iencec, Costel Rădulescu, Virgil Andriescu au reliefat cu nobleţe şi dăruire pe căpitanii tronului; Romel Stănciungel a convins prin jocul lui impetuos şi subtil; Dem Hagiac şi Remus Mărgineanu au fost două feţe bisericeşti autentice; Dan Herdan, prelatul catolic, şi Titorel Pătraşcu, sultanul, au făcut roluri episodice, dar captivante prin pitorescul lor; Emil Bârlădeanu, Fierarul, şi Lucian Iancu, Ciobanul, au avut umor şi înflăcărare în două ipostaze originale.


În monologurile lui Mircea («Tu curgi, Oltule, sau eu? » etc.), care au cutremurat spectatorii, Sandu Simionică a fost admirabil. Datorită regizorului Constantin Dinischiotu, întregul spectacol curgea atât de firesc, încât părea că replicile actorilor nu au fost învăţate de pe un text, ci sunt spontane. Întreaga scenă a teatrului devenise Ţara Românească de la 1400 a lui Mircea Voievod, iar spectatorii, din sală, oamenii Ţării!

După sfârşitul spectacolului, aplauzele furtunoase au ţinut minute în şir, nu se mai terminau. Era un entuziasm general impresionant. Poate că atunci nu mi-am dat bine seama de ceea ce se petrecea, dar astăzi înţeleg că nu pe mine, ca autor al piesei, mă aplaudau spectatorii, nici pe actorii care-mi jucaseră piesa. În seara aceea, spectatorii îl aplaudau pe Mircea, pe unul dintre cei mai mari, mai înţelepţi şi mai viteji voievozi români.

Prezentul aplauda trecutul! Aplaudându-l, investea în Viitor eterna dragoste de patrie!“

Textul face parte din antologia teatrală „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“ disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.  

Despre Dan Tărchilă  


Potrivit teatruldramaturgilor.ro, Dan Tărchilă s-a născut în 1923; „absolvă Facultatea de Medicină din București; în 1972 devine redactor-șef al revistei Astra, apoi director al Teatrului Dramatic din Brașov. În 1959  debutează ca dramaturg, eroii pieselor sale (istorice sau parabole, dezbateri sau monoloage ca «Io-Mircea Voievod», «Marele fluviu își adună apele», «Mireasa lumii», «Într-o gară mică» ș.a) fiind surprinși în momentele de criză a opțiunii. Deși critica de specialitate consideră că uneori rezolvarea conflictului este convențională, situându-i dramaturgia între «clipă și eternitate», subiectele rămân interesante și incitante. Scrisă în 1968, piesa «Hoțul perfect» se dovedește actuală și cincizeci de ani mai târziu“.

#citeștemaideparte
#memoriateatruluiconstănţean
#Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii
#Autoare - Anaid Tavitian, Georgeta Mărtoiu 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 
 
Citeşte şi:
 
#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dr. Romeo Profit. Cu gândul și cu fapta la un semicentenar (galerie foto)
 
#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii 1951. Constanţa sovietică şi înfiinţarea Teatrului Dramatic (galerie foto)

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Prof. univ. dr. Ileana Berlogea. Din cutia amintirilor (galerie foto)

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Seri de teatru antic

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii