ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Judecătorul Cristian Deliorga, profesorul Vasile Nicoară şi Cătălina Ponor, campioană olimpică, mesaje de Ziua Dobrogei
ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul: Judecătorul Cristian Deliorga,
18 Nov, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
4420
Marime text
La mulţi ani, Dobrogea, la 141 de ani de când a fost alipit acest tărâm multietnic, bogat în cultură, având un relief unic în România şi Europa, la patria-mamă! 141 de ani de când 14 etnii trăiesc la un loc, având religii diferite, însă fără să existe ură. Este un pământ unde armonia, diversitatea şi complexitatea fac un algoritm greu de înţeles pentru ochii unui străin, dar care este un sistem perfecţionat de-a lungul anilor.
Embleme ale culturii, sportului, administraţiei publice, autorităţilor locale, ale muzicii sau ale teatrului, ale spiritualităţii şi reprezentării etnice au transmis câte un călduros mesaj. Cotidianul ZIUA de Constanţa vă aduce la cunoştinţă mesajele ambasadorilor Dobrogei despre acest teritoriu - casă pentru sute de mii de persoane.
Cristian Deliorga, judecător al Curţii Constituţionale
Sunt născut în Medgidia, pe data de 24 decembrie 1957. În întreaga activitate desfăşurată după terminarea facultăţii, am lucrat ca procuror la Medgidia, ulterior la Constanţa, apoi am devenit judecător, iar pe data de 14 iunie 2019 m-am pensionat din funcţia de judecător al Curţii de Apel Constanţa. Oricui vine în Dobrogea îi recomand să vadă în primul rând marea, dar şi cetăţile greceşti, Piaţa Ovidiu şi statuia lui Ovidiu, Delta Dunării precum şi toate punctele turistice ce amintesc de istoria Tomisului, inclusiv Mozaicul Roman.
De Ziua Dobrogei, le transmit tuturor dobrogenilor, constănţeni şi tulceni, multă, multă sănătate şi să ducă mai departe tradiţiile teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră, unde s-au împământenit, şi le doresc ca visurile tuturor dobrogenilor să se transforme în realitate. Aceleaşi urări calde doresc să le transmit şi cu ocazia sărbătorilor de iarnă ce se apropie cu paşi repezi.
Prof. dr. Vasile Nicoară, director Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ Constanţa
Eram elev în clasa a IX-a când am venit prima dată în Dobrogea. În tabără şcolară, la Năvodari. Fabulos. În anii 70, Mamaia era ceva elegant, cosmopolit, cuceritor. E dificil să ierarhizezi într-o listă scurtă obiectivele turistice ale Dobrogei care are atât de multe vestigii antice şi medievale, monumente şi rezervaţii naturale, mănăstiri şi alte clădiri de cult, muzee şi opere de artă, staţiuni turistice şi de tratament medical. Pentru cineva care ar urma să viziteze Dobrogea, trebuie să recomand cel puţin acestea:
- Munţii Măcinului cu pădurea Luncaviţa şi mănăstirile Cocoş şi Celic-Dere;
- braţul Sulina cu oraşul Sulina şi pădurea Letea;
- oraşul Babadag cu muzeul de artă orientală şi satul cu cetatea Enisala;
- mausoleul Tropaeum Traiani cu cetatea, mănăstirea peştera Sf. Andrei şi rezervaţia Canaraua Fetii de la Băneasa;
- zona peninsulară a Constanţei şi în prelungire staţiunea Mamaia cu excursie la cetatea Histria.
Fără a le diferenţia după rangul importanţei aş avea în vedere, cele mai relevante valori ale dobrogenilor sunt:
- diversitatea etnică şi confesională cu modelul de convieţuire armonioasă;
- excepţionala diversitate geologică, geomorfologică şi biogeografică;
- potenţialul economic complex în care dimensiunile dominante sunt orizontul fluvio-maritim, resursele energetice multiple, atracţiile turistice, tezaurul agricol şi patrimoniul cultural.
După eliberarea Dobrogei din Imperiul Otoman mai mulţi istorici şi geografi au denumit-o California românească, având în vedere aspecte naturale, dar mai ales perspectiva de ”El Dorado”, pământ al făgăduinţei.
În ce mă priveşte, apreciez că este un teritoriu unicat în care la fiecare distanţă de circa 50 kilometri ajungi în altă ţară, ai alt peisaj. Delta cu aspecte subtropicale se întâlneşte cu creste montane pleşuve şi aride, lacuri mari se continuă cu masive forestiere temperate, câmpuri roditoare cu cereale se învecinează cu stepa dezolantă şi prăfuită, faleze înalte, pe alocuri ruinate, sunt vecine cu plaje de cea mai fină calitate. Moscheea aproape că se sprijină pe zidurile arhiepiscopiei ortodoxe, privind peste drum la catedrala catolică, ce e vecină sinagogii. Unde să mai găseşti în lume atât de multe într-un spaţiu atât de restrâns? Atât de diferite în atâta unitate. Unde?
Dobrogea poate fi numită „Terra Mitica”.
Justificată apelare, deoarece, potrivit unor deloc de neglijat opinii, Ahile s-a pornit să caute aici Lâna de Aur. Urez dobrogenilor de Ziua Dobrogei să păstreze tezaurul multietnic şi confesional în armonie exemplară şi să se bucure de binefacerile lui spre pilda naţiunilor.
Cătălina Ponor, triplă campioană olimpică la gimnastică
Dobrogea este pentru mine casa unde am primit căldura şi motivaţia pentru a performa, locul de unde am plecat la drum şi pe oriunde am fost prin lume, mi-am îndeplinit obiectivele şi m-am întors mereu înapoi acasă. Este locul unde valorile familiei, ale prieteniei şi ale educaţiei au căpătat sens pentru mine. De aici, din Dobrogea, au plecat numeroase nume de legendă ale sportului naţional şi internaţional, precum Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin, Ilie Floroiu, Horia Tecău, Simona Halep, Simona Amânar şi mulţi alţii, ceea ce confirmă faptul că Dobrogea a dat sportului românesc tot ce a avut mai bun. Mă mândresc cu faptul că sunt constănţeancă şi sper ca viitorul acestei regiuni frumoase să fie unul încărcat cu glorie pe toate planurile!
Citeşte şi:
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii