- Astăzi se împlinesc 161 de ani de la inaugurarea căii ferate Constanța-Cernavodă, prima din Dobrogea.
Pe 22 septembrie/4 octombrie 1860 se inaugura cu fast calea ferata Cernavodă-Constanța, prima din Imperiul Otoman. Este adevărat că ideea construirii căii ferate le-a aparținut englezilor care au și înaintat propunerea către sultanul Abdul Medgid. După aprobarea proiectului, lucrările au început, sub coordonarea inginerilor englezi, costurile fiind acoperite tot de aceștia. Evident că aveau un scop bine determinat, căci la acea vreme Regatul Unit intrase într-o criză economică, având nevoie urgentă de grânele din Dobrogea pentru a hrăni populația din Albion.
În 1856, doi ingineri britanici vizitează Dobrogea pentru a face un raport privind posibilitatea unei căi ferate în zonă. Găsesc această posibiltate pe ruta Constanța-Cernavodă. Atunci ei subliniau în raport următoarele: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea „The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie”, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
În 1857 Imperiul Otoman acordă concesiunea asupra căii ferate. În același an Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia începe lucrările la linia ferată. Lucrările aveau să fie coordonate de John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Mai toate materialele pentru construcție au fost aduse special din Anglia.
Zilele de muncă au fost adesea presărate de greve și manifestări ale lucrătorilor. Mai toate erau înăbușite de John Trevor Barkley care era supranumit Buyuk Tchelaby - Marele Șef (Marele Gentleman). Nu de puține ori acesta i-a biciuit la propriu pe constructori, drept pentru care i se mai spunea și Șeitan. Ba chiar, inginerii au cerut ajutorul poliției otomane pentru a putea să-și desfășoare lucrările fără greve.
În 1859 sosesc din Anglia tâmplari, fierari, lucrători încântați de ideea că vor putea să lucreze într-o țară străină. Atunci Henry Barkley se afla în Dobrogea deja de aproape doi ani și mărturisește cu umor că până și înfățișarea sa este una total schimbată: "Am trăit multe zile în șa sau pe șantier așa că am ajuns bronzat asemeni unei Piei Roșii și poate la fel de puternic ca una dintre acestea".
Trebuie să punctăm că pe măsură ce lucrările avansau muncitorii descopereau vestigii din ceea ce a fost odată o cetate romană. Scrie astfel Henry C. Barkley: "De pe coasta de est, până la un punct în Golful Kiustenge se întinde o veche fortificaţie romană lungă de aproape o milă, ceea ce face oraşul, în aceste zile, destul de sigur în faţa unor atacuri barbare". Multe dintre aceste piese se află și în prezent în Anglia la British Museum.
Lucrările au continuat în ritm alert astfel că în 1860 pe 22 septembrie/4 octombrie prima cale ferată din Imperiul Otoman era inaugurată. Conform tradițiilor turcești doi miei au fost sacrificați, sângele lor fiind vărsat pe șine.
În urma reintegrării Dobrogei la România, linia a fost cumpărată de statul român, iar englezii care au lucrat aici au părăsit în timp destul de scurt pământul românesc.
Sursă foto: Fotografie pusă la dispoziţia cotidianului ZIUA de Constanţa de inginerul Dan-Eugen Şambra
facebook.com/Dan.Sambra.1/
facebook.com/Dan.Sambra.2
Citește și:
Construirea căii ferate Constanţa - Cernavoda şi preluarea portului. Partea a VI-a. Henry C. Barkley, oraşul Kiustenge, vestigiile antice şi inscripţiile de la British Museum
Construirea căii ferate Constanța - Cernavoda și preluarea portului Kiustenge. Partea a V-a. Buyuk Tchelaby și memoriile lui Henry C. Barkley
Galerie foto: