#citeșteDobrogea Drumul vinului dobrogean. Crama Darie

 

 
Crama Darie se află situată la Topalu, cu acces dinspre Cogealac, pe drumul județean 223.
Crama are undeva la 30 de hectare, inițial fiind doar 22 de hectare și a fost înființată relativ recent, în anul 2006. Printre soiurile de struguri cultivate amintim: Chardonnay, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon.

Numele cramei provine, așa cum probabil v-ați dat seama de la numele proprietarului, Alexandru Darie. Crama are un vinificator de profesie care se ocupă de procesul tehnologic și anume Nicolae Itu.
Nu departe de orașul Hârșova, un loc pe unde mărșăluiau armatele romane, cele ale dacilor, iar mai apoi cele bizantine și otomane, s-a înființat o plantație de viță de vie ce își propune să absoarbă întreaga căldură a soarelui dobrogean și răcoarea Dunării, care șerpuiește în imediata apropiere.
Crama reprezintă o afacere de familie, o afacere care are la bază un număr relativ restrâns de hectare de viță de vie, în comparație cu alte podgorii, dar care tinde să se dezvolte, să se extindă.
Motivul întemeierii acestei plantații este acela de a produce struguri de calitate, ce pot fi transformați într-un vin de calitate superioară, care să satisfacă și cele mai exigente gusturi. Din acest punct de vedere se dorește realizarea unor produse PREMIUM.

Crama produce vinuri roșii dar și rose cupaj, prin combinarea soiurilor de struguri amintite anterior.
Sortimentele cele mai cunoscute de vin ale cramei sunt Străbun și Capidava. După cum putem observa și numele sortimentelor de vin au legătură cu istoria locului, cu vechimea acestui spațiu, cu bogăția sa de culori și de arome. Pe eticheta sticlelor de vin îmbuteliate de cramă, apar alte elemente care fac legătura cu istoria zonei. Este vorba despre celebra pereche Gânditorul și perechea sa, ce aparțin culturii Hamagia, descoperite la Cernavodă. Despre Capidava, putem spune că a fost o cetate geto-dacă, iar mai apoi un castru roman, sediu al Legiunii a XI-a Claudia și a Legiunii I Italica, ce avea rolul de a apăra Dunărea și de a controla traficul pe aceasta.
 



Strugurii de Shiraz au o aromă intensă și o culoare profundă, ce vor da naștere, se vor transforma într-un vin complex, de calitate superioară.
Vinul se poate degusta la cramă,  cu o rezervare făcută în prealabil, iar dacă turistul este norocos poate sta de vorbă și cu proprietarul, despre istoria locului și pasiunea sa da a produce vin.
Proprietarul dorește să realizeze un loc de degustare unic, unde degustătorul să poată savura buchetul vinului turnat în pahar, în timp ce privește Dunărea și vegetația din apropiere, un peisaj mirific al Dobrogei străbune.



Crama a produs vinuri pentru prima dată în anul 2013, după câțiva ani în care plantația a fost doar în faza de dezvoltare, de creștere. Astăzi, se poate lăuda cu o producție bună și cu produse vândute și premiate la târgurile de profil.
 
Putem conchide prin a spune că după 1989, în locul marilor crame ale Dobrogei, au apărut crame mici, dar valoroase, cu oamni care pun suflet în tot ceea ce fac, făcând produsele lor mult mai originale.
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Drumul vinului dobrogean. Crama Histria