#citeșteDobrogea Drumul vinului dobrogean. Crama Histria

Crama Histria este locul unde istoria se împletește cu dragostea pentru vie, pentru vin, pentru produse tradiționale, de calitate. Crama are o suprafață de 155 de hectare în exploatare și se află la Cogealac.
 
Plantația a fost realizată în anul 1977, iar crama de astăzi a fost înființată în anul 2005, de către Nicolae Fulea și preluată de fiul acestuia, Paul Fulea, un iubitor al istoriei Dobrogei (nu întîmplător a ales numele Histria) și un pasionat al producerii vinului de calitate, natural, unde omul intervine foarte puțin, avân rolul de a supravegheaprocesul de producție.
Sunt cultivate soiuri diverse precum Sauvignon Blanc, Cabernet, Fetească neagră, Pinot Noir, Merlot, Chardonnay.
 
Sunt oferite turiștilor servicii diverse precum: vizitarea cramei, vizionarea procesului de producție și de îmbuteliere, plimbarea pe plantația de viță-de-vie, prezentarea caracteristicilor pedoclimatice, magazinul de prezentare și nu în ultimul rând o degustare de vinuri.
Degustări de vinuri nu se fac oricum, ci sunt însoțite obligatoriu de o plăcintă caldă, dobrogeană.
 
Producția cramei este de 45.000 litri anual. Procesul de producție este atent monitorizat de la plecarea strugurilor din vie până la selecția acestora în cramă. Nu se face rabat de la calitate. Mirachi este un produs de calitate, un adevărat brand pe piața cunoscătorilor de vin. Un altul este Ammos care se pretează la solurile nisipoase din zonă. Nikolaos este un alt produs de calitate al cramei, promovat intens de producător.
 
Paul Fulea, patronul și sufletul acestei crame este un fost corporatist, cu experiență în domeniul producerii și vânzării berii. A ales să ducă mai departe afacerea familiei și să moștenească ceea ce tatăl său a început pe dealurile de la Cogealac. Dorește să fie cât mai original, drept pentru care folosește dopuri de sticlă la produsele îmbuteliate de el.





Crama Histria se mândrește cu producția de vinuri fermentate spontan și certificate vegan.  Fermentația spontană sau sălbatică valorifică drojdiile care se află pe struguri și ajută la fermentația mustului.



Vorbim de vinuri vegane, atunci când în procesul de producție nu sunt folosite produse de origine animală.
Vinul poate fi asociat cu feluri de mâncare deosebite. Printre felurile de mâncare propuse se află: - scordolea, preparat lipovenesc din zona Deltei Dunării, din pește uscat cu un piure de cartofi cu usturoi, însoțit de un vin Ammos Alb;

-piperchițârgâsiti, un preparat aromân din ardei prăjiți, cu roșii și brânză de oaie, realizat pentru un Mirachi Merlot Rose;
-cotlet de berbecuț gătit cu piure de păstârnac și sos de fructe de pădure, ce se încuscrește cu unNikolaos roșu din struguri Merlot, fermentat cu drojdii din flora spontană.
 
Putem conchide prin a spune că după 1989, în locul marilor crame ale Dobrogei, au apărut crame mici, dar valoroase, cu oameni care pun suflet în tot ceea ce fac, făcând produsele lor mult mai originale.
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.
 
Citește și:
#citeșteDobrogeaDrumul vinului dobrogean. Podgoria Măcin