#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XXXIX). Iluminatul electric în orașul pontic

 
Vă propun o temă interesantă referitoare la iluminatul casnic și public în orașul de la malul mării. Interesul autorităților a fost acela de a introduce iluminat electric în localitate, pentru a crește confortul și siguranța cetățenilor. Firmele străine erau interesate să-și plaseze capitalul într-o afacere profitabilă. Firmele românești încercau, la rândul lor, să facă concurență acestor firme străine. Uneori reușeau, alteori nu. Iluminatul se realiza în perioada antebelică cu 359 de lămpi, cu recipient de gaz lichid, pe cele 62 de străzi ala orașului.
Începutul introducerii iluminatului electric în oraș, a fost timid, în anul 1897, cu 12 lămpi pe Bulevardul Elisabeta și în Piața Independenței. Numărul becurilor s-a mărit la 20, iar mai apoi la 40. Stâlpii metalici din zona peninsulară erau amplasați la o distanță de 50 de metri unul față de celălalt.Centrala cu motor termic, a fost amplasată pe strada Vânători. Racordările la centrala cu curent continuu de 110 V, s-au făcut cu un cablu aerian, susținut pe stâlpi din lemn. În anul 1904 orașul era iluminat de la gară până în zona peninsulară, cu becuri electrice, în timp ce în alte zone ale orașului se utiliza încă, iluminatul cu lămpi reflectoare, ce foloseau ulei mineral și lămpi pe gaz lichefiat. Serviciu de mentenanță era asigurat de doi lampagii, unul răspunzând de partea electrică, iar celălalt de partea de lămpi cu gaz lichefiat.
În urma unei licitații publice din 1906 se va încheia un contract între Primărie și firma Ganz, care avea ca obiectiv construirea uzinei electrice. Mult mai târziu în anul 1930 se înființa Societatea comunalăde Întreprinderi electriceConstanța, pentru exploatarea în regie a energiei electrice.
Societatea Electrica, ce era o societate pe acțiuni, fostă Lahmeyer, în anul 1906, lua parte la licitația iluminatului cu electricitate a orașului Constanța. Oferta unei firme străine fusese cu 21000 lei mai scăzută decât a firmei românești. Această firmă românească venea și cu propunerea de a aduce tramvaiul electric în oraș, doar dacă se aproba introducerea iluminatului electric în localitate. Consiliul local și Primăria Constanța vor lua în calcul această propunere în ședința din 22 iunie 1906. Cel care realizase proiectul pentru iluminatul public, era inginerul Nicolae Vasilescu Karpen, care mai depusese și alte proiecte de modernizare a infrastructurii orașului.

În 1911, primarul Titus Cănănău semna un contract cu inginerul Nicolae Vasilescu Karpen în legătură cu iluminatul electric al urbei. Acesta avea misiunea de a generaliza iluminatul pe străzile orașului și de a suprima iluminatul cu petrol, sporind în același timp cu 50% iluminatul particular. De asemenea, trebuia să fie elaborat un caiet de sarcini privind iluminatul electric și darea în concesiune. Pentru aceste proiecte inginerul Nicolae Vasilescu Karpen urma să fie plătit în două tranșe cu suma de 6000 lei, de către Primăria Constanța.


Prin adresa din 23 noiembrie 1911, a Ministerului de Interne se aproba concesionarea iluminatului electric. Urma să se organizeze licitații de către Primărie pentru a stabili un câștigător. După organizarea mai multor licitații, ca urmare a neprezentării ofertanților, Primăria se va adresa Ministerului de Interne pentru a obține suplimentarea fondurilor, ca urmare a faptului că instituția nu putea asigura finanțarea din resurse proprii.
Prin Înaltul Decret Regal din 19 aprilie 1912, se autoriza concesionarea iluminatului electric pe o perioadă de maxim 50 de ani, unei societăți din țară sau din străinătate.
Declanșarea Primului Război Mondial a stopat pentru moment inițiativele Primăriei de a concesiona iluminatul electric către o societate din țară sau din străinătate. După Marele Război se vor organiza licitații, precum cea din 1921 la care s-au înscris 5 societăți, patru din țară și una din Marea Britanie, dar nu s-au materializat în niciun fel. De altfel, licitațiile se vor relua în 1925 și în 1926. Anii următori au permis construirea uzinei electrice și extinderea liniilor aeriene electrice în mai multe zone ale orașului.




Iluminatul casnic și public cu electricitate, a fost un obiectiv îndrăzneț al primarilor orașului din perioada antebelică. Au existat nenumărate piedici în acest sens, dar începuturile timide, au fost depășite după discuții îndelungate, licitații și întâmpinări adresate forurilor decizionale superioare.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 52/1913
SJANC, fond Primăria Constanța,16/1906
SJANC, fond Primăria Constanța,45/1906
SJANC, fond Primăria Constanța,54/1907
SJANC, fond Primăria Constanța,47/1911
SJANC, fond Primăria Constanța,45/1912
SJANC, fond Primăria Constanța,52/1913
SJANC, fond Primăria Constanța,20/1920
SJANC, fond Primăria Constanța,41/1926
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Marin Ionescu Dobrogianu, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice Socecu, Bucureşti, 1904
***Dobrogea.Cincizeci de ani de vieață românească, Editura Cultura Națională, București, 1928
 
 
Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:
#citeșteDobrogeaStrăzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XXXVIII). Primele automobile pe străzile orașului