#citeșteDobrogea Structura culturilor și creșterea animalelor pe Valea Carasu

 
 Structura culturilor
Terenurile arabile au mare pondere în Culoarul Carasu, ocupând peste 90% din suprafaţa sa, grâul şi porumbul cultivâdu-se pe suprafeţele cele mai mari (52% din suprafaţa cerealieră). Se mai cultivă şi floarea soarelui, care este o plantă cu tradiţii în Dobrogea de Sud, dar şi alte plante (leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, cartofi, plante furajere).
Păşunile naturale ocupă doar 12% din suprafaţa arealului şi sunt repartizate în raport cu gradul de fragmentare al reliefului şi calitatea solurilor.
Viile au cunoscut o largă dezvoltare în ultimele decenii, mai ales pe pantele terasate ale văilor supuse degradărilor de teren. Peste 35% din suprafaţa agricolă a Dobrogei este concentrată în Valea Carasu (Basarabi, Medgidia, Cernavodă, Poarta Albă).
Viile şi pepinierele viticole ocupă circa 14.000 ha, ceea ce reprezintă 3,2% din suprafaţa totală a Dobrogei de Sud. Pe Valea Carasu acestea se situează la Medgidia (1.500 ha), Murfatlar (2.600 ha), Poarta Albă – Nazarcea (800 ha), Mircea Vodă (600 ha) şiCernavodă (450 ha). Livezile s-au extins pe fruntea teraselor cu procese de degradare şi nu ocupă suprafeţe prea mari, cultivându-se mai ales piersicul şi caisul. Peste 62% din suprafaţa totală de livezi se află de-a lungul Văii Carasu (Cernavodă, Castelu, Medgidia, Valu lui Traian). Livezile ocupau peste 5.000 de hectare înainte de 1990, predominând piersicul şi caisul. După 1990, multe din aceste livezi au fost desfiinţate, terenul intrând în proprietate privată şi fiind redate culturii mari.
La staţiunea de cercetări pentru culturi irigate de la Valu lui Traian, au fost obţinute unele soiuri de mare productivitate, precum fasolea (4 t/ ha) şi o specie numită „Triticale”, prin combinaţia dintre grâu şi secară, ce poate fi folosită şi pentru hrana animalelor.       
 
 
Creşterea animalelor
 
Este o ocupaţietradiţională în Dobrogea  şi se menţine în continuare ca ramură importantă a agriculturii. Sectorul zootehnic este favorizat de păşunile naturale, de cultura porumbului (pentru boabe şi siloz) şi de extinderea suprafeţelor cultivate cu plante de nutreţ
(lucernă şi sfeclă furajeră).
Creşterea ovinelor pentru lapte, produse lactate, carne şi lână este tradiţională în această zonă, din această cauză există cerinţe ale pieţii externe din Orientul Apropiat şi Mijlociu, Dobrogea furnizând 10.000-15.000 capete de ovine la export. Fermierii din Dobrogea exportă ovine în statele arabe, mai cu seamă în timpul sărbătorilor religioase islamice.
Creşterea porcinelor este intensivă, în mod deosebit, în cadrul societăţilor comerciale: Poarta Albă, Castelu şi Nazarcea (cea din urmă fiind desfiinţată după 1990).
Avicultura se practică în unităţi specializate şi în gospodăriile populaţiei din localităţile Medgidia, Mircea Vodă şi Tortoman.
Apicultura, ramură economică de mare rentabilitate, a cunoscut o dezvoltare continuă în acest spaţiu geografic, care beneficiază de o bogată şi variată floră meliferă.
 
Putem conchide prin a spune că în arealul Văii Carasu activitățile productive agricole și creșterea animalelor, au reprezentat o preocupare de bază a locuitorilor încă din perioada medievală, existând mărturii documentare în acest sens.


Utilizarea terenurilor (prelucrare după  site http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/corine-land-cover-2000-by-country)

Despre Claudia Ilie

Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular încadrul LiceuluiTeoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodicăși de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Mănăstirea Techirghiol, locul unde Dumnezeu s-a întâlnit cu enoriașii