Constanța acum 100 de ani Finalul lunii ianuarie în urbea de la malul mării (III)

• Prezentarea, în două ediții distincte, în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“ dintr-o săptămână.
• Avem în vedere săptămâna 27 ianuarie – 1 februarie 1925.
• În ediția de astăzi prezentăm textele referitoare: Editorial, Politica și administrația locală și centrală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc).

În ediția de astăzi avem în vedere săptămâna 27 ianuarie – 1 februarie 1925, de marți până dumincă (ziarul „Dacia“ nu mai publică ediția de luni în anul 1925), urmând a prezenta: Editorial, Politica și administrația locală și centrală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc).
 

Editorial

Cele patru numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, aferente săptămânii 27 ianuarie – 1 februarie 1925, cuprind, în mod firesc, editorialele, scrise de mai mulți autori. Acestea abordează teme relevante situației locale/naționale sau internaționale, după cum urmează:

„Cum se fac declarațiile de impunere.“ A.B. Plopul, avocat și autor a unor lucrări de specialitate în drept civil, publică în paginile ziarului „Dacia“ un articol despre noua lege a contribuțiilor directe, promulgată în anul 1925. Astfel, Plopul arată contribuabililor cum trebuie să depună declarațiile de impunere fiscală, din considerentul nefamiliarizării acestora cu noile norme fiscale.

„Pâinea integrală“. N Paltin, autorul editorialului, face vorbire despre faptul că „România, ţară agricolă altădată cu renume universal, trece azi prin criza pâinei“. Autorul afirmă că deși s-a decis ca pâinea integrală să înlocuiască franzela, guvernul a permis continuarea producției acesteia până la epuizarea stocurilor de făină albă. Paltin critică Guvernul, opinând că criza grâului este rezultatul unei politici economice incoerente, cu măsuri contradictorii precum imobilizarea cerealelor, contingentarea și interzicerea exportului. Pentru a remedia situația, autorul propune stimularea producției prin măsuri precum obligativitatea cultivării grâului pe jumătate din terenurile primite de țărani, sprijinirea acestora prin cooperative agricole și eliminarea speculanților, aspecte criticabile la rândul lor.

„Salvarea Perlei“. Al. Dratsky, autorul editorialului, amintește că activitatea urbei de la malul mării „e împărţită anual, în două epoci. Iarna şi primăvara. Constanţa graţie aşezării sale geografice, e singurul port accesibil traficului intens, al ţării. Vara, până târziu în toamnă, oraşul nostru este o staţiune pur balneo-climaterică“. În continuare, Dratsky arată că administrația publică locală, în opinia sa, conduce deficitar activitatea acestora. Portul suferă din cauza infrastructurii deficitare – lipsa magazinelor de depozitare, a echipamentelor moderne și a unei rețele de transport eficiente, iar stațiunea balneară a orașului își pierde vizitatorii din cauza condițiilor precare, a murdăriei și a închiderii unor atracții importante, precum Cazinoul. „Constanţa suferă de cangrenă; cangrena trebuie tăiată. Chirurgul ar trebui să fie primarul oraşului, cetăţeanul cel mai de frunte al comunei. Primarului nostru însă, îi tremură mâna îmbătrânită în activarea maşinaţiunilor politice“, spune autorul.

„E sinceră fuziunea?“. Octav Goruneanu, autorul articolului, face vorbire în editorial despre „evenimentul zilei, fuziunea dintre partidele naţional şi naţionalist al poporului“. Acesta aduce o serie de critici și își arată „temerea că aceste capete se vor muşca între ele; nu avem curajul însă să credem că cele patru guri îşi vor înfinge colţii cu puteri unite în hoitul liberal, aşa după cum ţara le cere. Sinceritate în masa alegă torilor, umili partizani ai celor două mari partide fuzionate poate să fie, dar între fruntaşii organizaţiilor acestora, nu“.

„Războiul petrolifer. Învingătorii și învinșii“. Potrivit lui Al. Dratsky, autorul editorialului, efectele guvernării liberale se resimt puternic asupra economiei, în special asupra industriei petroliere, aflată în colaps. „Ţara petrolului, furnizoarea de altădată a întregului orient şi a unei părţi din occident, este actualmente falită“, spune Dratsky. În continuare, autorul aduce o serie de critici, fundamentate sau nu, despre guvernarea liberală a industriei românești

„În jurul fuziunei“. În continuarea editorialului din edițiile precedente despre fuziunea dintre Partidul Național și Partidul Poporului, ziarul „Dacia“ prezintă o anchetă, publicând opiniile mai multor politicieni, anume: Aurel Vulpe, fost prefect și membru al Partidului Național Liberal, Dr. Mihai Isăcescu, membru al Partidului Naționalist al Poporului, I. Bentoiu, avocat, membru al Partidului Conservator Progresist, Al. D. Constantinescu, avocat și reprezentant al Partidului Țărănesc, Traian Constantinescu, fost primar și membru al Partidului Averescan. Opiniile sunt împărțite, unii considerând fuziunea benefică, iar alții „dezastruoasă“.
 

Politică și administrație locală și centrală

„Ședința Sfatului Negustoresc“. La sediul Sfatului Negustoresc de pe strada Traian, denumire încă actuală, a fost convocată o ședință condusă de președintele Ilie Mecu, în cadrul căreia s-a discutat problema taxelor comunale impuse contractelor de închiriere. Comercianții constănțeni consideră aceste taxe împovărătoare, mai ales în contextul crizei economice. Amintim că Sfatul Negustoresc a înaintat un memoriu către comisia interimară pentru eliminarea taxelor, însă acesta a fost respins, provocând nemulțumiri în rândul comercianților.

Ședința Partidului Poporului din Constanța. Duminică s-au întâlnit la locuinţa Iui Elefterie Flamaropol, membrii Partidului Poporului „din culoarea de verde“.

„Ședința consiliului de higienă“. Consiliul de higienă din Constanța a fost convocat la prefectură. Cererile lui Anton Pena și I. Fragulea pentru înființarea unor mori la Cobadin au fost respinse, însă a fost aprobată cererea lui I. Tudor pentru o fabrică de apă gazoasă. În privința cererii societății „Columbia” de a deschide un depozit de petrol pe șoseaua Mangalia-Murfatlar, consiliul a amânat decizia. S-a votat în unanimitate regulamentul stațiunilor balneare pentru sezonul estival din Constanța. Totodată, o delegație formată din dr. Mărgărit, inginerul Arghirescu și dr. chimist Frangopol a fost desemnată să analizeze depozitele de petrol din oraș pentru eliminarea celor periculoase.

„Demisia d-lui Const. Pariano din preşidenţia organizaţiei naţionale“. Aflăm că domnul Constantin Pariano, preşedintele organizaţiei Partidului Naţional Român din județul Constanţa, „care acum două luni când era vorba de fuzionarea partidului naţional român cu cel ţărănesc, îşi înaintase demisiunea din preşidenţia organizaţiei, revenind apoi, zilele trecute şi-a reînoit demisiunea. De data aceasta, se dă ca ab solut sigur, că demisiunea d-lui Paiiano este definitivă.“

O serie articole mai fac vorbire despre: „Sosirea d-lui AL Marghloman“, Încasarea impozitelor pe anul 1925, „Consfătuirea de la ministerul de Finanţe“, „Aplicarea noului regim al grâului, fainei şi pâine“, „Cine conduce partidul ţărănesc“, „Bilanţul Băncii Nationale“, „Şedinţă secretă la Cameră“.
 

„Nenorocirile“ locale

„Un perceptor omorât în localul percepţiei“. Aflăm că „perceptorul de circumscripţie Georgescu, în momentul când se afla în localul percepţiei, a fost atacat de doi indivizi cari l-au omorât, tăindu-l cu cuţitele şi jefuindu-l numai... de 400 lei“.

„Otrăvirea de la şcoala normală“. Tudoriţa Gheorghe, angajată a şcolii normale de fete din Constanța, „în urma unei certe cu bărbatul său, a încercat să se sinucidă, înghiţind conţinutul unei sticle cu spirt denaturat“.

„Prinderea fiorosului bandit Ivanof Banditái“. A fost arestat, lângă Babadag, „temutul bandit“ Simion Ivanof, care, alături de banda sa formată din pescari lipoveni, a terorizat județele Tulcea și Constanța timp de aproape doi ani, fiind acuzat de două crime și peste 35 de tâlhării.

„Spargerea din str.Mih Viteazul“. Aflăm că a avut loc „o spargere“ la atelierul de croitorie al lui Iulian Conduleț, de pe strada Mihai Vihazu numărul 16 (denumire actuală). S-a constatat lipsa mai multor costume, a unei şube şi câţiva metri de postav. Comisar Niculescu, în urma cercetărilor, l-a arestat pe ucenicul Şpan Dumitru, „despre care se crede că nu este străin de furt“.

„Arestarea unei hoațe“. Elena Mocanu a fost arestată şi „condusă la Siguranţă“, unde a mărturisit că în vara anului trecut, pe când era cameristă la hotelul „Elita“ din Constanța a furat unei doamne cazate la hotel mai multe bijuterii pe care a încercat apoi să le vândă.


Alte știri fac vorbire despre: „Negustori ambulanţi jefuiţi“, mai multe furturi, „Încercarea de contrabandă cu ţigări“, „Atac banditesc“, „Epidemiile din josul Dunării“, „Înjunghierea din localitate“.


Va continua.


Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.
 

Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, respectiv dina nul 1925, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 și 1925 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

Proiectul „Constanța acum 100 de ani“), lansat în 2024, continuă în anul 2025, având același scop și folosind aceleași mijloace, însă sub o altă formă, spre a oferi cititorului o lectură cât mai plăcută. Pentru a întări utilitatea istorică și pentru a prezenta evenimentele sub o formă cât mai cuprinzătoare și structurată, în edițiile ce urmează vom prezenta cumulat mai multe numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, prezentând, de facto, câte o săptămână de activitate a cotidianul ante-menționat, deci o săptămână din viața urbei constănțene a anului 1925.

Pentru a facilita lectura, considerăm oportună prezentarea cronologică în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“, după cum urmează: într-o ediție vor fi integrate textele referitoare la Editorial, Politica și administrația locală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc), iar în altă ediție: Ironii și subtilității în rânduri satirice, Cultură, educație și evenimentele sociale locale, Buletinul juridic, Știrile Internaționale, Publicitate.

Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.

Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 

Citește și:

ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?

Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării

Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol