Constanța acum 100 de ani Ședință secretă cu scandal a Consiliului Comunal Constanța

 
Numărul 3 al cotidianului dobrogean „Dacia“ vede lumina tiparului pe 4 ianuarie 1925. Parabola din antetul primei pagini este înlocuită de un text scurt, care transmite, de asemenea, un mesaj ironic:
 
„Placarde mari, afişate în toate localurile pnblice, anunţă că, oficiul de plasare, şi-a incepnt activitatea la Constanţa.
Oare, nomitul oficiu, n’ar putea să plaseze, în altă parte şi comisiunea noastră interimară?“
 
Editorialul este semnat, în această ediție, de Octav Goruneanu, directorul politic al ziarului „Dacia“. Din păcate, textul digitalizat nu permite citirea completă a editorialului intitulat „Spre o nouă directivă a marinei militare română“, înțelegem, însă, că autorul face vorbire despre „rostul unei flote militare română,  stăpânirea mărei şi apărarea coastei, cooperaţia militară împotriva bolşevismului“.
 
Bărbat tăiat de tren, scandal în cârciumă și o posibilă otrăvire
 
Știrile internaționale lipsesc din această ediție, însă ziarul prezintă o mulțime de știri locale:
 

 
Ceai dansant la Hotel „Regina“
 
În  completarea știrilor de mai sus, rubrica „Informațiuni“ prezintă următoarele informații:
 

 
Furturile se țin lanț în județ. O servitoare a furat un inel cu briliante
 
Știrea intitulată „Un inel de 80.000 lei in haina unei servitoare“ anunță că poliția a arestat-o pe Sanda Chiroiu, servitoare la familiile Hristu Costea şi Gheorghe Macri, care a furat din casa acestora, lucruri casnice, bani şi bijuterii. În cadrul cercetărilor, Chiroiu a recunoscut că, în 1923, în timp ce o ajuta pe doamna Orozoiu pentru pregătirea unui bal al elitelor din Brăila, aceasta i-a sustras un inel cu briliante și smaralde, evaluat la 80.000 de lei, pe care l-a ascuns în căptușeala unui palton.
 
„Senzaţionalul furt din tren“, o altă știre locală, anunță un „jaf în stil mare“. Domnului Alexandru Florescu, domiciliat pe strada Avram Iancu, numărul 10, în timp ce se afla în tren spre Constanța, i-a fost furată din buzunar suma de 64.000 de lei.
 
„Furtul din Acadaniar“ face vorbire despre un cum Sabinei Rafi Rusem, din localitatea Acadăniar, din Silistra, astăzi teritoriu al Bulgariei, i-a fost furată suma de  30.000 de lei.
 
Ședință cu scandal. Primarul Virgil Andronescu a declarat ședința secretă
 
Pe 3 ianuarie 1925, Comisia Interimară s-a întâlnit într-un nou consiliu. Amintim că la data de referință, erau încă vigoare Legile 364/1864 și 396/1864, în temeiul cărora Constanța era o comună urbană, condusă de un Consiliu Comunal și Primar.
 
O primă discuție a ședinței a vizat propunerea lui Pompei Cipercescu „de a se da delegație unui consilier care să supravegheze încasările comunale“. În opoziție cu propunerea „s-a ridicat cu violență“ consilierul Manole Atanasiu, „care a spus că nu este împotriva delegaţiunilor, dar cere ca acestea să se presteze în mod onorific întrucât, cum se procedează astăzi, ele nu constitue decât un mijloc pentru a se crea venituri consilierilor favoriţi“.
 
Pe ordinea de zi s-a mai aflat și „întrebuinţarea materialului rulant şi a personalului de la serviciul de salubritate“. În acest sens, același consilier Atanasiu a precizat că „în nenumărate rânduri, când oraşul suferea şi se afla într’o stare deplorabilă, căruţele şi măturătorii erau întrebuinţaţi pentru diferite servicii particulare“.
 
Atanasiu a arătat că „d. primar V. Andronescu nu i-a dat satisfacţie astă vară când i-a adus la cunoştinţă, că d. Bogdan Popescu, directorul serviciului tehnic al primăriei, pentru construirea imobilului său de pe str. Sabinelor, a ţinut tot timpul la dispoziţia sa mai multe furgoane de ale salubriţei, măturătorii şi chiar pe picherul Alexandrescu“.
 
Consilieri Alimănişteanu şi Gh. Popa. au cerut demiterea imediată a lui Bogdan Popescu. În urma discuției, primarul Virgil Andronescu a declarat ședința secretă pentru „a nu auzi reprezentanţii presei cine sunt şi ceilalţi cari s-au folosit pentru nevoile lor particulare de personalul şi materialul serviciului de salubritate publică şi să nu se afle cum s’au spălat rufele murdare în familie“.
 
O nouă rubrică își face apariția în ziar, anume „Tribuna liberă“, în cadrul căreia este prezentat articolul scris de D. Rizescu, intitulat „Un ultim răspuns d-lui Gr. Roșu“.
 
Paginile ziarului prezintă încă o rubrică nouă „De la episcopie“, de unde aflăm că:
 

 

Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.

Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

 Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.



 
Despre atmosfera, politicienii și administrația orașului Constanța din anul 192 puteți citi AICI.


 
 
Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 


Citește și:
ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
 
Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit


 
Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării


 
Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol