#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IV, nr.4, 1923 „Mai degrabă în voia lui Dumnezeu și a babelor descântătoare”

În revista  „Analele Dobrogei” anul 4, nr.4, din 1923, Victor Morfei publică o mini-monografie a comunei Topalu, locul unde a venit pe lume, în 1902, urmând să sfârșească, tragic, în închisorile comuniste ale anilor 50.

Căutând printre legende și alte izvoare străvechi, autorulplasează înfiinţarea localităţii la începutul secolului XVIII și o prezintă sub administraţia otomană și apoi în anii de după revenirea Dobrogei la România.
Trecând în revistă istoricul, geografia, populația, obiceiurile, tradițiile, proprietatea funciară, justiția sau situația economică a locurilor, autorul întocmește de fapt un tablou pitoresc al întregii provincii, într-o notă optimistă și luminoasă, conchizând că țăranii se descurcă în orice împrejurare, că le e bine, că sunt voioși și voinici, iar „fetele sunt frumușele”.
Iată mai jos un fragment despre igiena locuitorilor din comună și atitudinea lor față de boli și medicină.
 

„Gropi şi băltoace pe teritoriul comunei nu sunt. De-a lungul şoselei principale sunt plantaţi salcâmi.
Se consumă cu preferinţă apa din Dunăre. Sunt şi câteva puţuri, dar mai mult pentru adăpatul vitelor.
Boala cea mai frequentă este paludismul. Din boalele epidemice mai întâlnite sunt scarlatina şi angina difterică. În 1913 am avut holeră şi satul a fost izolat cu cordon militar. Aici e locul să spun că sătenii cunosc un leac miraculos pentru holeră: îşi deschid o vână dela un braţ şi lasă să se scurgă tot sângele vânos, până când curge sânge roş. Rana se închide şi bolnavul se vindecă. În 1913 doctorul Rosenthal, îmbolnăvindu-se de holeră, în ghiarele morţii a cerut să i se administreze leacul țăranilor și a scăpat cu viață. Ar fi interesant să se experimenteze acest tratament.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF 

Locuitorii nu cred prea mult în doctor. Se lasă mai degrabă în voia lui Dumnezeu și a babelor descântătoare. Sunt fatalişti: „dacă este să mori, tot mori, orice-ai face”, zic ei.
Alcoolismul prinde mereu teren. Oamenii au înfăţişare voioasă şi sunt voinici. Fetele sunt frumuşele.”

 
#citește mai departe în „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1923)

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IX, vol. II, 1928: „Falsul cuvios” de la Celic Dere. Orgii și tinere sechestrate, în așezământul monahal

#DobrogeaDigitala: Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”