#DobrogeaDigitala Pământul Dobrogei – „o adevărată corabie a lui Noe”

Revista Analele Dobrogei, în numărul 3 din 1920, publică sub semnătura profesorului Ion Simionescu, celebru geolog și paleontolog din prima jumătate a secolului trecut, un amplu material despre provincia românească dintre ape, alcătuind un tablou pitoresc al Dobrogei, tărâm binecuvântat cu „tot soiul de reliefuri”, cu o diversitate fascinantă de floră și faună, dar și adunând laolaltă neamuri și religii diferite, ce au împrumutat locului culoare și vioiciune. 

„Cel care cunoaște trecutul istoric al Dobrogei și a călcat mai îndelung pământul ei, observând oameni, locuri şi lucruri, acela nu va lua drept exagerare, părerea că ea nu are samăn în Europa. Ai crede că un uriaş din vremea legendelor, vroind să facă o jucărie pentru vre-un copil de al său, a făurit acest pământ scump nouă, încingându-l cu lanţ de ape din trei părţi.
Pământul ei este, în miniatură, o adunătură de tot soiul de reliefuri, întâlnite în largul lumii. lci munţi, mai încolo dealuri, podișuri, şesuri. Ici bolta largă a unui munte de granit, dincolo piramida de porfir a Consulului. Lângă Măcin se ţin şire de şire; .mai spre Mănăstirea Cucoşului podişuri înalte de roci eruptive; spre margine «munţi» răzleţi ca Denis-tepe. Pretutindeni varietate de forme, de culori, de îmbrăcăminte.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!   

O adevărată corabie a lui Noe este pământul dobrogean. Mai ales primăvara şi toamna, când apele sunt împânzite de puzderia păsărilor călătoare, furnicarul cel mai bogat de animale în Dobrogea se află.
Acelaş amalgam se observă şi printre oameni. Nu este numai babilonia în spaţiu, de la Tătarii în stângere şi Găgăuzii cu origine enigmatică, până la Italienii care au întreţinut vioiciunea lor meridională până în satul Cataloi. E mai ales variaţiunea în timp. În Dobrogea, mai mult ca oriunde, se găsesc suprapuse civilizaţiuni stinse, străvechi, straturi istorice, continuând pe cele geologice. Era într-o vreme ceia ce azi e polul nord, marginea lumii cunoscute, limita cotlonului marin în legătură cu Mediterana străbătută în lung și lat; vechii istorici pomenesc de gurile Dunării cum se pomenia pe vremea lui Cristof Columb de gurile Orenocului. Se mirosia belșugul grânarelor dindărătul lor; se întrezăria importanța stăpânirii lor. De aceea pe marginea Mării, ca și pe marginea Deltei, la Istropolis, ca și la Ulmetum, se înșirau cetăți, puncte de observare, grecești, romane, bizantine, genoveze, turcești.”

 
Sursa foto: ilustrație din „Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească”
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 3, nr.4, 1920
#I.Simionescu
Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială