#DobrogeaDigitală „De la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru”

 
La 17 aprilie 1894, apărea la Constanța "Santinela Dobrogei", gazetă ce promova cu patos problematica românismului și patrotismul local, declarându-se „organul proprietarilor români din judeţ”, care urmărește înfrăţirea şi propăşirea tuturor românilor. „Nu va face politică militantă, dar va face politică de stat românesc”.
Pledând pentru întărirea prezenței locuitorilor de origine română în județele transdunărene, ziarul critică în paginile sale pasivitatea administrației, care nu s-a ocupat îndestul de rezolvarea rapidă a aspectelor juridice privind stabilirea colonilor români în Dobrogea.


„Scopul final al fruntaşilor patrioţi români grupaţi în jurul acestui organ de publicitate fiind triumful causei româneşti în această provincie, sunt gata a se jertfi în tot momentul pentru traducerea lui în fapt, mai ales când ai dreptatea, când adevărul şi lealitatea este de partea lor, al căror apostoli devotați sunt cu trup şi suflet spre ridicarea şi consolidarea naţiunei noastre române în genere. Ei cer d-lui ministru de Domenii şi alături cu ei toată suflarea românească, să dispuie stabilirea nenorocitelor familii care de trei ani par străini pe pământul lor".
Ziarul avea să reziste până în februarie 1896, când Comitetul de redacţie al «Santinelei» a fuzionat cu cel al cotidianului «Constanţa», chiar dacă, anterior, între cele două gazete au existat numeroase polemici și animozități.
Iată reprodus mai jos un articol privind elementul românesc din orașele Dobrogei („Santinela Dobrogei”, I, nr. 2, 24 aprilie 1894), material indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„Când ne aruncăm ochii asupra acestei provincii primul lucru de care ne isbim este lipsa unui element românesc din oraşele şi orăşelele Dobrogei. Lipsa elementului românesc din oraşe este cestiunea cea mai de căpetenie cari interesează neamul românesc din această provincie. Noi românii populat'am pustietăţile întinse ale DobrogeI, schimbat'am faţa acestui pământ, ridicat'am, pe cât ne-a fost cu putinţă, nivelul primitiv al agriculturei şi desvoltat'am viaţa economică sub toate raporturile, dar când vedem că întreaga noastră muncă de la sate se îndrepteadă către oraşe, întrebarea ce ne punem este: unde este elementul românesc din oraşe care să sprijine munca noastră agricolă ?
Element românesc în oraşele Dobrogei afară de câte-va nu avem.
Cine nu știe că oraşele sunt acele care dau tonul în vieaţa publică a reionelor lor ? Cine nu știe că oraşele sunt acele artere prin care munca naţională păşeşte peste hotarele ţerei nostre şi tot prin ele produsele streine intră pe pământul nostru ? Cine nu știe că bogăţia unei naţiunI stă în desvoltarea comerciului eI, care desvoltare presupune progresul agriculturei şi industriei? Şi cine nu știe că acest comerţ e grămădit în oraşe? Cine nu știe earăşi ce influenţă copleşitoare au acestea pentru mersul regulat şi buna propăşire a satelor ?
Toţi recunosc valoarea vieţei oraşelor, dar când în aceste oraşe elementul românesc nu există, durere cuprinde pe român când vede că preţul muncei lui este lăsat la capriciul acelor ce sunt streini de neamul şi sîngele lui.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Cine nu a văzut în oraşe cum produsul muncii ţăranului român este adesea batjocorit, căci streinul având unica ţintă de a specula, speculează la măsurătorea productului lui, speculează la cantitatea vîndută, speculează la preţul său, şi'I speculează căci în multe oraşe nu este fratele lui care să ridice glasul pentru spoliarea lui.
Cine nu vede adesea plugarii români pe pieţele comerciale a le oraşelor vărsând lacrimi, căci altă cantitatede product agricol au măsurat acasă şi altă cantiate în minus s'a socotit la piaţă.
Dacă existenţa unui element românesc în oraşe este necesar pentru a protegea munca nostră agricolă, fiinţa lui în oraşe este o necesitate naţională în acelaş timp, căci când în ele nu se află românul, viaţa politică se află în mâinile streinilor, cari au tot interesul de a imprima caracterul neamului lor acestei vieţi. Toate ramurile activităţei sociale în loc de a tinde spre a progresa causa noastră naţională, ele tind spre a paralisa şi a înăbuşi ori-ce aspiraţiune românească. Ş'apoI tendinţa nostră naţională trebue să aibă de ţintă că precum satele Dobrogei s'au populat cu români, tot astfel şi oraşele să aibă un element românesc, care să intre în viaţa comercială, economică şi politică a lor. Cine nu'şi aduce aminte că portul Brăila care odinioară era în măinile streinilor, astă-di este în mâinile românilor, căci patrioţii de pe vremuri au favorisat stabilirea românilor, în el şi aceştia puţin câte puţin au cucerit întreaga viaţă publică a acelui oraş ?
Cine voeşte deplina propăşire a românului trebue să se gândească de a colonisa şi oraşele şi orăşelele cu elemente româneşti. Autorităţile trebue să ea măsuri spre a pune românului de sat la îndemână o bucăţică de pământ în reionul oraşului, pe care să se stabilească şi cu încetul să formeze mahalale româneşti, care să schimbe cu timpu şi faţa orientală a oraşelor şi să garanteze şi mai bine desvoltarea românismului în arterele comerciale şi politice ale acestei provincii. Necesitatea unui element românesc în acest viitor prim port al ţerei se simte din ce în ce mai mult, căci ar fi trist pentru neamul nostru ca întreaga viaţă publică a acestui oraş, să fie după cum a fost 16 ani în mâna acelor cari se dau de cetăţeni români când e vorba de drepturi, dar când e vorba de datorii se retrag sub paravanul unei rău interpretate libertăţi.
A venit vremea s'o spunem pe faţă că de la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru. Când e vorba de viaţa publică voesc să fie în frunte, dar când e vorba de a face ceva pentru neamul ţi ţara aceasta, ne arată în mod indirect unde le este inima şi gândul lor. Trăesc în ţara aceasta, şi se îmbogăţesc din sudoarea românului, dar la român nu se gândeşte. Cine nu a văzut earna aceasta comitete peste comitete lucrând spre a asigura fonduri până şi societăţei "Silloghi", dar la şcoala românului şi la nevoile lui gânditu-s'a cum-va ? Pentru ca toate acestea să încetede, pentru ca munca românului să fie preţuită, pentru ca glasul luI să resune în oraşe, pentru ca viaţa comercială să fie şi în mâna românului, pentru ca opera de colonisare să se termine deplin, se cere ca autorităţile constituite, să lucrede pentru a se stabili în oraşe elemente românești.
Vrem ca lanţul românesc din această provincie care începe de la Dunăre să se termine la Mare şi aicI mai cu seamă în acest loc unde zace oasele neuitatului poet latin, voim să se stabilească un element românesc care pe malurile Mărei să fie santinelă ne-adormită a neamului nostru.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto:Arhiva ZIUA de Constanța

Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“

#DobrogeaDigitală: Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“