#DobrogeaDigitală „Inteligenţa, creativitatea, cunoştinţele şi experienţa profesională nu se cumpără”

 
 

• Pe 26 mai 1933, se năștea savantul constănțean Petre T.Frangopol

Născut în urmă cu 88 de ani, în orașul de la malul Mării Negre, regretatul Petre T. Frangopol a absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, revenind aici, șase decenii mai târziu, pentru a-și primi diploma de cetățean de onoare al municipiului Constanța.


A absolvit Facultatea de Chimie Industrială, Politehnica din Iaşi, în 1956, iar în 1968 și-a luat doctoratul la Politehnica din Timişoara. A făcut studii post-doctorale la National Research Council of Canada, Division of Chemistry, G. Washington University, Washington D.C., Dozentenstipendium Humboldt, Germania. A lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din Bucureşti (1958-1963) şi în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) Bucureşti (1957-1994).

A predat la Universităţile: „Al. I. Cuza“ Iaşi, Facultatea de Fizică (1991-1998), unde a contribuit decisiv la crearea secţiei de Biofizică şi a primei secţii de Fizică Medicală la o Universitate din România, „Vasile Goldiş“ Arad (1997-1998), „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca (1999-2002) şi Politehnica Bucureşti (2002-2004).

Autor al peste trei sute de lucrări științifice, publicate în periodice românești și străine de specialitate, membru de onoare al Academiei Române, secția de științe chimice, membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării, fost consilier la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Petre T. Frangopol s-a bucurat de prestigioase premii, diplome și medalii, care i-au onorat și confirmat prodigioasa activitate profesională: Premiul „Constantin Miculescu” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul chimiei biofizice (1990), Diploma de onoare a Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (2006) pentru contribuții deosebite în activitatea institutului, de la înființarea acestuia, Diploma de Profesor de Onoare a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (2008) și Marea diplomă de onoare a Comisiei Naționale de Arheometrie (1997).
 
Una din preocupările sale majore a fost analiza asupra ansamblului şcolii şi cercetării româneşti, în căutarea unor soluții pentru aducerea lor la standarde europene și internaționale.
Cele șapte volume ale integralei „Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi a învăţământului din România” dovedesc din plin această obsesie a autorului pentru prioritizarea politicilor de încurajare și finanțare a școlii românești, de care depinde viitorul acestei naţiuni.

Iată un fragment din volumul VII,  al seriei citate mai sus, în care profesorul Frangopol reiterează ideea că educația și ştiinţele fundamentale reprezintă un tezaur naţional, „aspectul cel mai strategic şi important în lumea de astăzi”.
 
„Până astăzi nu a existat o politică strategică a ştiinţei în România, bine conturată prin acte normative, legale, de exemplu politica industrială, politica tehnologiei, politica industriei apărării, politica sănătăţii etc. Aceasta înseamnă definirea unor priorităţi naţionale în politicile ştiinţifice sus-menţionate şi necesită o analiză a cercetării ştiinţifice existente (potențial, direcţii, rezultate etc.) şi alocarea unor finanţări corespunzătoare. Dar, mai ales, evaluarea rezultatelor originale. Calitatea cercetării va trebui apreciată după normele acceptate de Uniunea Europeană şi anume cele scientometrice, în primul rând. Priorităţile ştiinţifice naţionale pleacă de la personalităţi şi/sau grupuri de oameni de ştiinţă sau chiar institute existente care au rezultate evaluate, deschizătoare de drumuri noi.
Patrimoniul ştiinţific, cunoştinţele ştiinţifice importante, constituie un tezaur naţional care trebuiesc păstrate şi folosite.
Aceste cunoştinţe ale unei/unor elite nu vor mai putea fi folosite decât dacă România va mai poseda cadre cu o cultură ştiinţifică la nivelul celei occidentale. Or, această cultură se dobândeşte şi se va păstra numai în cadrul existenţei unei cercetări ştiinţifice fundamentale competitive în Universităţile şi Institutele de profil româneşti.

Inteligenţa, creativitatea, cunoştinţele şi experienţa profesională nu se „cumpără". Acestea aparţin individului. Nimeni nu i le poate lua. Acestea, însumate cu cele ale conaţionalilor săi, reprezintă tezaurul de cultură ştiinţifică şi tehnică al unei naţiuni.
Cunoştinţele dobândite în ştiinţele fundamentale reprezintă un tezaur naţional, poate aspectul cel mai strategic şi important în lumea de astăzi. Exemplul Germaniei învinse şi distruse la sfârşitul Primului şi celui de al Doilea Război Mondial din secolul trecut, care a renăscut din propria ei cenuşă datorită, în principal, elitei sale ştiinţifice şi tehnice care au reuşit să clădească o economie şi industrie prosperă, este edificator. Elitele Germaniei au fost păstrătoare ale know-how-ului, grupate în jurul unor centre de excelenţă din universităţi şi institute. Acest exemplu demontează mentalitatea oficială românească incultă, înapoiată atât înainte de 1989, cât şi cea neo-comunistă retrogradă după 1989, care a căutat să ateste că tehnologiile şi uzinele se cumpără din bani de împrumut, la care se adaugă hărnicia românului, adică munca sa ieftină, componente care ar fi suficiente pentru a dezvolta o economie nouă, prosperă. Nu este nevoie de şcoală performantă, de cercetare, fiindcă acestea cer bani mulţi. Este o credinţă falsă, anti-naţională.
În altă ordine de idei, putem constata că, pe termen lung, se evidenţiază faptul că, până în prezent, în ţara noastră, s-au obţinut în multe cazuri în cercetarea ştiinţifică rezultate deosebite, dar acestea au fost, practic, fără excepţie, realizări individuale. Unde sunt realizările de grup ordonat? Să nu uităm că aselenizarea a fost rezultatul activităţii excelent coordonate a unor grupuri foarte mari de specialişti. Educaţia va trebui să aibă un cuvânt de spus şi în această privinţă, chiar dacă o activitate eficientă de grup ar avea şanse de realizare doar la nivel transnaţional.”
 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” 
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.VII
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”